In noaptea de Craciun

[laurschepsis]

În prealabil postat de C.tin

[COLOR=red]Parintele Gherasim Iscu - Sfantul inchisorilor care a murit in noaptea de Craciun, impreuna cu tortionarul sau pocait, Vasilescu.[/COLOR]

“„Iubiti pe cei ce va prigonesc” a poruncit Hristos, iar voi, Sfintilor, cuvantul Lui intocmai l-ati implinit, ca la Targu Ocna, in noaptea Nasterii Domnului un preot muribund a cerut sa fie dus la cel care cumplit il chinuise, si mangaindu-l cu blandete i-a spus: „Te iert din toata inima si cred ca Hristos, Care-i mai bun decat noi, te va ierta si El”. Iar acela, caindu-se, cu lacrimi s-a marturisit, si in aceeasi noapte amandoi la Domnul cu pace au plecat, iar noi minunandu-ne de puterea dragostei, va laudam zicand: […] Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!” (Icosul al 9-lea din Acatistul Sfintilor Romani din Inchisori).
***
“Voi pleca in curand, poate chiar acum, in noaptea de Craciun. Si acesta e un dar al Domnului. Nu stiu cum sa-I multumesc... Nu stiu cum sa-i fac pe oameni sa-L traiasca pe Dumnezeu, deplina bucurie… Am certitudinea vietii vesnice, particip deja la ea. Nu ma sperie nici judecata, caci merg cu cuget smerit si cu nadejde numai in mila si darul Domnului… Duhurile intunericului stapanesc acum pe oameni, dar sa nu va temeti, Hristos este aproape, cerceteaza lumea; iar lumea are nevoie de multa suferinta..”.

Doamne-ajuta!
C-tin, ma bucur ca te-ai gandit la Parintele Gherasim Iscu si la ei, cei care au sfintit Romania prin suferinta lor in inchisorile comuniste. Prea rar ne aducem aminte de ei, noi cei care am auzit cate ceva despre infernul prin care au trecut. Cei care mai sunt in viata, nu vorbesc, in general, despre ce au indurat acolo.

Socrul meu este unul dintre ei. L-am intrebat intr-o zi daca a fost la CNSAS (Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii) sa-si vada dosarul. Mi-a raspuns: "De ce? Ce sa aflu de acolo, cine mi-a facut rau? Prefer sa nu stiu. Eu i-am iertat pe toti." Mi-a povestit cate ceva, foarte putin, despre Academia de Sfinti de la Sighet, Tg. Ocna, Canal, Gherla... Nu am insistat sa aflu mai mult decat a vrut sa-mi spuna dar, am insistat sa scrie despre acele zile infricosatoare si ma bucur sa constat ca este pe cale sa finalizeze aceste marturii.

Cand ma gandesc la EI ma copleseste durerea ca au platit, EI, pacatele celor vinovati. Ca EI stau cuminti de-o parte si tot cei performanti intr-ale pacatului se lupta sa iasa in fata sa ne invete cum sa devenim mai pacatosi. Si cand totusi, vreunul dintre EI incearca sa le atraga atentia ca istoria se repeta, ca mai devreme sau mai tarziu, alti nevinovati vor plati noianul de pacate pe care cu sarg le indesam in sacul vremii, ei au grija sa nu ii auzim.

Imi aduc aminte acum un om care nu a rabdat batjocura prezentei lui Ion Iliescu la locurile Sfinte ale Revolutiei din 1989. L-au amendat cu 200 lei. Doi jandarmi il duceau cu forta si omul incerca (abia am putut sa deslusesc la TV) sa le spuna ca si-a pierdut doi copii la Revolutie, ca i-au fost ucisi parintii la Canal. Nimeni nu i-a luat un interviu, nimeni nu l-a intrebat ce-l doare. Nu stim cum il cheama.

De ce pe "EI" nu si pe "ei" da?????

Frati si surori, iata ce spunea Parintele Arsenie Boca pentru noi:
"Am vrut sa pun mana pe radacina durerii, care nu este alta decat pacatul... Rugandu-ma - pentru Pacea a toata lumea si pentru bunastarea Sfintelor lui Dumnezeu Biserici - aud deodata in urechea dinauntru infruntarea amarnica: "Nu te ruga de Mine sa le dau Pace, roaga-te de oameni sa-si schimbe purtarile, daca vor sa mai vada Pace pe pamant"..."

Cat de putini, in neamul acesta, aud strigatul Parintelui ??????
Haideti si noi sa incercam sa ne alaturam "LOR" si nu "lor"
Doamne-ajuta!