@ Crinrin, multumesc pt rugaciunea 3. Probabil nu o stiam in forma asta, dar...sa nu crezi ca nu o fac, Ii multumesc in fiecare seara ca am scapat cu bine, si ma rog sa treaca si ziua urmatoare cu bine... . Dar oricum, ispitele tot vin, in fiecare zi, dar mai ales cand iti propui sa nu le mai iei in seama...
@ gpalama, cred ca ma relaxez destul...poate ca tocmai asta e problema, imi ies din ritm...stau ore intregi degeaba si nu fac nimic, ca un paznic de noapte, si sunt alte momente ale zilei cand ma inghesuie din toate partile si ma coplesesc... . Mai sunt si perioade ale lunii cand am cheltuieli mai mari, si care paradoxal coincid cu perioada de dinainte de pensii (< 10 ale lunii), si ceea ce e si mai paradoxal in sensul negativ, sunt zile cand desi am nevoie de bani ( incasari) ca de aer, in sinea mea nu vreau sa mai vina nimeni sa ma deranjeze pt ca sunt deja epuizata...ceea ce e deosebit de pagubos pt iconomia mea si a firmei ( va dati seama daca ar ghici cumva sefii mei ce gandesc ???)...asa ca, poate un antrenament sustinut si o stare permanenta de alerta ar fi mai productive...( cu conditia ca macar noaptea sa ma pot odihni bine, desigur; alminteri iar nu e productiv sa te perpelesti toata noaptea de grija zilei de maine, iar maine sa iti dai seama ca de fapt tot nu poti sa faci nimic, sau ca esti prea obosit...)
@ ioan-cezar, raspunsul dvs e usor evaziv...practic el se talcuieste tot prin schimbarea in primul rand a modului de gandire care e gresit, regandirea prioritatilor, etc, ceea ce banuiesc ca presupune un oarecare travaliu, nu se poate schimba de azi pe maine ce s-a stricat intr-o viata de om... alminteri presupun ca daca ne propunem sa schimbam doar jobul, dar nu ne schimbam viziunea...n-am facut nimic ...sau tocmai asta voiati sa spuneti ???
|