Poveste interactiva

[glykys]

Fallen, un mic comentariu la "Roxana" lui Gala Galaction: romanul este conceput sub forma unei spovedanii scrise a unui tanar calugar catre parintele sau. Deci personajul e calugar de la inceput pana la sfarsit, nu se calugareste in urma ispitelor. Este vorba, asadar, despre un tanar calugar neexperimentat, dar cu mare ravna, care este trimis sa faca o ascultare: sa ridice o biserica/manastire. Deci nici vorba de lacomie de castiguri nemeritate, el cauta mereu sponsori pentru finantarea bisericii, care, repet, nu e visul lui personal, e ascultarea lui. Numai ca se confrunta cu o gramada de ispite lumesti, pentru ca ravna lui nu e suficienta. Principalul donator al acestei biserici este sotul bogat al Roxanei, o femeie la varsta a doua, nefericita in casnicie, care ii face calugarului o buna impresie, prefacandu-se o femeie evlavioasa, care si-ar dori sa il ajute in marea lui misiune, dar care, de fapt, pare indragostita de el. Incet-incet, tanarul calugar, naiv si neexperimentat, este prins in niste mreje din care nu mai poate iesi, mai ales ca sotul Roxanei moare si el se simte, incet-incet, atras, la randul lui, de ea, mai sunt si fondurile materiale pentru biserica... e un roman psihologic, care nu se incheie nicicum, doar cu strigatul disperat de ajutor al calugarului catre duhovnic. Comentariul pe care l-ai gasit pe net este reductionist si tendentios, o sa incerc sa iti trimit cartea.


Cat despre "De la noi la Cladova", lucrurile stau altfel, in sensul ca preotul Tonea, protagonistul, tata de familie, care duce o existenta destul de banala, e un om experimentat si nu comite niciun pacat, gasind puterea sa faca ceea ce spune morala crestina, in ciuda numeroaselor ispite, desi e clar ca si el se simte atras de sarboaica Borivoje, tanara sotie a unui enorias de dincolo de granita. Citind finalul, mi se pare ca rezistenta eroica a parintelui Tonea si capacitatea lui de a-si transforma erosul in iubire crestina a salvat doua suflete.

Ultima postare e parte dintr-un roman de-al tau sau e o experienta reala? Cum adica sa faci abstinenta de biserica? Pai la biserica venim pentru Hristos, sa ne unim cu El, sa Il primim in sufletele noastre, sa Ii auzim cuvantul, sa Ii aducem slava, sa Ii cerem ajutorul, sa ne vindecam de patimi, nu pentru ca ne place preotul / strana / societatea / pictura. Preotul e doar un slujitor al Domnului. Incearca sa mergi la o alta biserica, Hristos va fi si acolo, iar Liturghia va fi la fel. Abstinenta se face de la pacate, nu de la biserica lui Hristos.