Noi si tara noastra

[AlinB]

În prealabil postat de Yasmina

Scuzati-ma,tare greu imi este sa detasez adevarata credinta de nebunie,prostie,lasitate si nu in ultimul rand de indiferenta(atat la binele cat si la raul altuia).
Cum ne dam seama cand suntem victimele delasarii si cand suntem martirii aia de-i plac Lui Dumnezeu???

Interesanta perspectiva, si eu imi pun problema asta deseori.

Poate gresesc, dar de obicei treaba ar merge corect cam asa:

1. Iti propui sa ajungi undeva, sa realizezi ceva, pentru binele tau si a celor din jur, iti faci un plan, ceva care sa fie 100% moral si sa presupuna o implicare totala din partea ta dar binenteles respectand si datoriile morale fata de cei apropiati si nu doar.

2. rogi pe Dumnezeu sa-ti ofere o oportunitate sa-ti realizezi visul.

3. Vezi ca ceea ce iti doresti incepe sa prinda contur

Ce se intampla de multe ori, in realitate:

1. Iti propui sa faci bani pe spatele nefericirii/nenorocirii altuia (deschiz o crasma, vinzi bautura si tigari, pseudo-leacuri, credite, etc.)

2. Incepi ceva, dar fara sa fie un plan realist, sa aiba la baza o socoteala temeinica. Spui "Doamne ajuta" si te arunci cu capul inainte.
Esuezi - asa a vrut Dumnezeu.

3. Nu faci nimic, dar te rogi ca Dumnezeu sa faca minuni in locul a ceea ce poti face cu mana ta.

3. Iti distrugi viata prin lipsa ta de implicare si spui "asa a vrut Dumnezeu".

etc.