cea mai buna religie

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Marcus Aurelius

Poate îmi spuneţi şi cea "învăţătură apostolică" de care amintiţi ce spune CONCRET împotriva a ceea ce spun eu... că a spune doar că e "cam protestantă" viziunea mea, înseamnă (după părerea mea!) că e o încercare de discreditare (deşi cred că nu aţi avut nicio intenţie insidioasă, dar în mod subconştient) a unei opinii, fără a arăta concret motivele sau "cadrul legislativ" (dacă îmi permiteţi terminologia) care reglementează topicul dat, şi de la care eu am făcut rabat prin ceea ce am enunţat anterior. P.S.: e ca şi cum ar spune cineva despre dvs. că sunteţi "nespiritual"...şi atât (că aşa i se pare lui), fără să spună concret pe ce se bazează, care ar fi cadrul "spiritual" din care dvs. ieşiţi, etc. Acum, ca să uzitez puţin terminologia specifică domeniului religios, eu protestez împotriva heterodoxiilor cu pretenţii de dogmă biblică (în sensul acesta puteţi să-mi spuneţi "protestant"), dar sunt ortodox (botezat ortodox şi pregătit o perioadă din viaţă să devin preot), ceea ce nu m-a împiedicat să merg la slujba de Paşte la Vatican să-l văd pe Papa oficiind slujba, ori la întâlnirea mondială a tineretului catolic, în prezenţa Papei Ioan Paul II. Deci... aş zice eu că-s "open minded" DAR pun preţ suprem pe Scriptură. De aceea vă rog a contura mai bine "învăţătura apostolică" la care faceţi referire, ca să mă dumiresc şi eu cu ce am "călcat strâmb". Mulţumesc şi pt. postarea anterioară, şi pt. răspunsul pe care-l aştept!

"Preţ suprem pe Scriptură" îmi sună, fără supărare, foarte protestant. Ca şi ideea că ar exista vreo separare între Biserică şi Capul ei nevăzut. Eu nu cred că Domnul, cel puţin în mod direct, ne-a lăsat vreo Scriptură. În schimb, ştiu sigur că ne-a lăsat o Biserică. La data la care cea mai timpurie Evanghelie, cea a Sf Matei, era foarte departe de a fi luat formă scrisă, instituţia Bisericii funcţiona de ceva timp. Avea conducători, administratori diaconali, avea reguli, avea membri cotizanţi, avea deja primii martiri. Se întrunise primul Conciliu al Episcopilor şi luase primele hotărâri importante. Avusese loc prima schismă. Primele enciclice şi pastorale fuseseră redactate. Succesori ai Apostolilor fuseseră desemnaţi. Primul Papă explicase deja cum trebuie înţeleasă învăţătura apostolică. Toate acestea sunt prezente în Sf Scriptură.

Tot de-a lungul Sfintei Scripturi şi, cu precădere, în corpul paulin, găsim că Isus şi Biserica sunt una şi că nimeni nu se poate mântui fără Biserică. Ea este Arca lui Noe, în afara căreia este moarte, ea este corabia condusă de Petru în furtună şi salvată in extremis, ea este măslinul altoit, ea este muntele cel înalt, ea este mireasa Mirelui. Fiecare membru al ei este mădular al lui Cristos (Efeseni 4:16), iar toţi membrii laolaltă sunt trupul Său (Efeseni 1:23). De mântuit, ne mântuim în Cristos. Dar în Cristos întreg, cap şi trup: Biserica este deplinătatea (pleroma) lui Cristos (Efeseni 1:23). Cristos este cap al Bisericii (Efeseni 1:23), temelie a ei (1 Cor 3:11), piatră unghiulară (1 Petru 2:7). El conferă Bisericii îndrumători, oameni cu haruri speciale, care o conduc în numele Lui, zidirea trupului Lui este lucrul lor (Efeseni 4:11) Biserica este templul Lui, locul în care El locuieşte (2 Cor 6:16).

Ei bine, ACEASTA este credinţa apostolică şi aceasta este credinţa mea.