Dl IIsus stia ca este fiul lui Dumnezeu?

[delia31]

În prealabil postat de Erethorn

Dar a acceptat Iisus limitarile inerente naturii umane ?

De exemplu, cate limbi stia sa vorbeasca El ?

Sunt discutii despre limbile pe care le cunoastea, opinii despre daca vorbea sau nu greaca.

Ori, in calitate de Dumnezeu, putem presupune ca daca ar fi vrut, ar fi putut vorbi si engleza. Sau ?

draga Erethorn

inainte de a se putea raspunde la aceste intrebari, trebuie aprofundata o chestiune de teologie dogmatica - unirea ipostatica si consecintele ei dogmatice, adica unirea celor doua firi ale lui Hristos - divina si umana in acelasi ipostas (persoana).

pentru inceput iti recomand un mic articol aici http://www.crestinortodox.ro/dogmati...ice-69108.html

iar daca vrei sa aprofundezi punctul de vedere ortodox , iti recomand cu drag Dogmatica Parintelui Dumitru Staniloae.


Evident, avand fire dumnezeiasca, Hristos stie tot; problema e de fapt de comunicare a insusirilor divine si umane.

In baza comunicarii insusirilor, lucrarile lui Hristos sunt in acelasi timp si omenesti si dumnezeiesti, sunt teandrice.

Modul comu*nicarii insusirilor si teandria lucrarilor lui Hristos intrec puterea de intelegere a mintii omenesti. Dumnezeirea este prezenta in patima omeneasca, fara a o insusi, iar umanitatea este prezenta in dumnezeire fara a deveni atotputernica.


Cunoasterea lui Hristos (strict umana) este scutita de erori si rataciri dar nu devine atotstiinta divina.
Ca Dumnezeu, evident, nu numai ca stia stie toate limbile si intregul mecanism de formare a limbilor, dar aceasta insusire, a atotstiintei, nu se stie in ce masura a fost transferata firii Lui umane.

Repet, teologii au facut doar simple aproximari vagi si cred ca nu putem intelege noi, modul in care comunica insusirile divine cu cele umane in persoana lui Hristos.

Despre cunostintele lui Hristos (strict umane) se zice in scriptura ca au evoluat, au crescut si s-au dezvoltat: "Iar pruncul crestea si se inalta cu duhul" (Lc. 2, 52). Daca in Sf. Scriptura se spune ca "despre ziua aceea nu stie nimeni, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal", in legatura cu a doua venire, aceasta se face prin raportare la firea omeneasca.


cat despre limitarile inerente naturii umane (foamea, setea, oboseala) este adevarat ca Iisus a avut slabiciunile firii omenesti, dar n-a luat patimile reprosabile si pacatoase, ci doar pe cele ireprosabile si curate.
A acceptat suferinta din iubire fata de oameni si, prin atotputernicie, s-a folosit de ea pentru mantuirea omului. Ispita si pacatul au devenit nepu*tincioase in persoana lui Hristos.

imi cer iertare, nu ar trebui sa-mi dau cu parerea in probleme care depasesc cu mult intelegerea noastra.