Mandria - un demon ce zambeste cu chip inocent

[LapetiteMoc]

Un gand legat de mandrie si de dar.

Am intalnit multi crestini care erau revoltati de ceea ce s-a facut cu darul lor, indiferent unde l-ar fi oferit: in Biserica, saracilor, cersetorilor etc. Dau cate ceva si apoi urmaresc ce se face cu darul lor. Asa poate ne priveste si Dumnezeu. Fara sa intelegem, fara sa ne dam seama am primit de la Dumnezeu intotdeauna daruri de pret pe care le-am tratat cu indiferenta, sau mai rau, din MANDRIE le-am considerat roade personale. Ce a simtit Domnul vazand ce facem cu darurile LUI?

Apoi a venit o vreme fara daruri si ne-au coplesit regretele, am schimbat calea si am inceput sa daruim. Am vazut ce se face cu darul, si iar din MANDRIE am inceput sa barfim, sa ne batem cu pumnii in piept ca iata ce bine am facut noi pentru cutare sau cutare si el a dispretuit darul nostru. In esenta, am primit rasplata pe care noi, odata, am oferit-o Domnului pentru darurile Sale!

Asadar, MANDRIA strica intotdeauna pe cele putin bune din noi! Este un demon cu multe infatisari!