"imoralitatea" lui Dumnezeu din Biblie? Nu exista asa ceva!

[delia31]

În prealabil postat de Jane Says

Asta suna a mantra si e o practica necrestina, nu este rugaciune (nu stiu daca insinuai ca ar fi, dar oricum, nu este) asa cum nici rugaciunile crestine nu sunt mantre. Si intregul paragraf musteste de religie orientala, fiind cu totul necrestin.

@Jane . Relaxeaza-te un pic inainte de a pune etichete. Nu de alta dar cuvantul odata rostit nu se mai intoarce, asa cum nu se mai intoarce sageata odata ce a fost slobozita din arc.
Nu insinuam nimic, doar ca e oarecum incomplet ce am zis. Nici nu putem epuiza ce avem de zis. Dintr-un gand se nasc altele.
Incercam doar sa gasesc o limba comuna pe care sa o accepte si un ateu care are tot timpul nevoie de demonstratii stiintifice.
De ce crezi ca limba Evangheliei provoaca in unii un declic ce le descatuseaza sufletul si ii pune pe calea mantuirii, fie si o frantura de verset iar altora le provoaca repulsie, acuzandu-i pe propovaduitori ca sunt satui de aceleasi citate si clisee?
Cuvintele zise de Insusi Cuvantul au intr-adevar in miezul lor puterea de a deveni realitate. Dar trebuie sa contribuie si omul cu ceva. Macar sa fie deschis la ele.

Asa ca ii relatam doar, ii aduceam la cunostinta lui topcat ca unii oameni de stiinta chiar insista sa opereze in esenta misterului cu mijloace stiintifice. Si culmea, au si facut observatii ce nu credeau a fi posibile. Adica activarea unor anumite zone ale creierului in timpul meditatiei. Acuma nu stiu ce fel de meditatii, zen, budiste, isihaste. Ideea e ca cei care nu practica rugaciunea pot afla rational, stiintific niste date pe care cei care o practica le simt in propria viata.
E oarecum absurd sa-i sugerezi unui ateu sa se roage unui Dumnezeu in a carui existenta nu crede, sa rosteasca anumite cuvinte si numele Celui ce nu poate fi cuprins cu mintea, numele lui Iisus Hristos, a carui dumnezeire o contesta. La rugaciunea inimii ma gandeam, nicidecum la vreo mantra sau repetare papagaliceasca de cuvinte fara noima.

Imi amintesc ce a zis candva apostolul Pavel : "cu iudeii am fost ca un iudeu, ca sa dobandesc pe iudei" - adica a vorbit pe limba lor ca sa accepte mesajul lui- " cu cei de sub lege, ca unul de sub lege m-am facut, desi eu sunt sub lege, cu cei ce n-au legea, m-am facut ca unul fara lege, desi nu sunt fara legea lui Dumnezeu, ci avand legea lui Hristos... tuturor toate m-am facut"...

Eu asa inteleg... pana cand o sa fie ateii deschisi, dispusi, relaxati sa inteleaga metalimbajul Evangheliei, incerc eu sa vorbesc limba lor.
Un crestin ortodox, cand are de zis ceva unuia care e ateu si care nu recunoaste decat superioritatea stiintei, trebuie sa fie flexibil , sa-si moduleze mesajul, sa-i "traduca" . Cu alti crestini ortodocsi, da, poti vorbi numai in Psalmi, citate si fragmente de Liturghie, dar cu altii nu, ca n-au inca urechi de auzit.
Si in general, majoritatea discutiilor cu atei sunt un fel de dialog al surzilor, un concurs de cine stie castiga, o mare risipa de timp, resurse si energie daca nu ajunge cumva sa asimileze adevarul ca nu poti intelege nimic despre Dumnezeu excluzandu-L.

Adevarul spus de Hristos-Fiul lui Dumnezeu e greu de asimilat tot dintr-odata chiar si daca ai sufletul deschis, darmite daca esti reticent si gica-contra si ceri dovezi rationale. Hristos le-a zis apostolilor inainte de a fi rastignit "multe mai am a va spune, dar nu le puteti acum purta" - adica nu aveti inca varsta duhovniceasca sa intelegeti ca mai sunt inca multe si interesante de aflat - " dar Il voi trimite pe Duhul Sfant. Acela va va invata toate" .

Cu alte cuvinte, in masura in care dobandim harul Duhului Sfant, dat prin sfintele taine, ne apropiem de cele ce ochiul n-a vazut, urechea n-a auzit si la inima omului nu s-a suit.
(daca-ti pare ca ma abat de la ortodoxie la vreuna orientala, adu-ma pe calea cea buna )