Înclin să cred că, în principiu, n-are nimeni nimic cu cei doi venerabili monahi. Problema apare atunci când ne izbim de efectele secundare ale pastorației lor, pe de-o parte un pietism apocaliptic isteric și pe pe de altă parte o ceartă nesfârșită pe blogosferă. Până mai ieri, discipolii părintelui Iustin alcătuiau un grup cât de cât compact, unii dintre ei cu largă audiență la public. Dar obsesia omniprezenței masoneriei a spart gașca și a declanșat un scandal ca la ușa cortului. Până mai ieri, Dan Puric era un laic mărturisitor ortodox demn de toată prețuirea. De o vreme aflu că și Dan Puric s-a dat cu masoneria. Atacurile la adresa lui venite din tabăra dură a discipolilor părintelui Iustin nu mai au nicio treabă cu ortodoxia și spiritualitatea ei. Critica lui Andrei Pleșu e dojană prietenească față de ce a primit Dan Puric din partea radicalilor petruvodiști. Tind să cred că nu părintele Iustin i-a sfătuit pe unii ca Roncea și tovarășii lui întru calomnie să declanșeze această campanie mizerabilă, deși sunt dovezi că Roncea&co se bucură în prezent de trecere la Petru Vodă. Păi i-ați auzit pe fiii duhovncești ai altor mari duhovnici să se înjure pe internet? Nu spune oare Evaghelia că pomii se cunosc și după roadele lor?
|