Omul, un cautator de vesnicie !

[cristiboss56]

Cunoasterea adevarata asupra omului o poseda Dumnezeu care le-a descoperit-o oamenilor prin Iisus Hristos. Deci cei ce cred in Hristos, cred in propria lor dumnezeire. O idee ce am desprins-o din cele pe care le-am citit din cele ce ni le-a lasat Parintele Sofronie , un monah bland, intelept , plin de sfaturi pentru ucenici. Itata ce ne mai spune el, legat de introducerea pe care am prezentato la inceputul acestui topic : " a micsora gandul cel mai inainte de veci al Facatorului pentru om, face ca acesta sa nu mai vada nici in sine, nici in fratele sau adevarata si vesnica vrednicie.Pentru aceea sunt atat de salbatici unii cu altii si atat de usor re omoara unul pe altul". Pazirea cu sfintenie a cuvantului Scripturii ii ne aduce dobandirea vietii in Dumnezeu. Pastrarea poruncilor lui Hristos si nazuinta , dorinta noastra de a face ca aceasta sa devina singura si vesnica lege a intregii noastre fiinte trebuie sa fie sensul si telul nevointei crestinului, a noastra a tuturor. Pe aceasta se cladeste intreg drumul nostru spre pocainta , pocainta ce am cam uitat de a vorbi de ea , tocmai la acest minunat topic dedicat pocaintei. Mai in toate cartile Sfintilor Parinti se vorbeste despre acel om cautator insetat al vesniciei, al Vietii care invinge moartea . Pentru ca am pomenit de Parintele Sofronie, doresc a incheia cu un citat ce l-am mai reprodus si cu alta ocazie, facand-o si acum pentru marele adevar pe care il contine : " In ziua Invierii si a Judecatii, tot binele pe care l-am facut de-a lungul intregii noastre vieti va sta langa noi , indreptatindu-ne ; si dimpotriva, tot raul pe care l-am facut ne va vadi , daca nu vom fi adus pocainta potrivita . Uratele faptuiri si cuvintele rele pot fi sterse din sufletul nostru prin lacrimile pocaintei, oricat ar parea de curios, si logic chiar cu neputinta . "