<< Ia Tu arcusul > > de : Vasile Voiculescu _ Cum Insuti Tu, de veci Stapane, m-alcatuiesti ca pe-o unealta / Pe care patima s-alerge ca un arcus purtat de mana, / Azi simt in suflet cum se-ncheaga si cum navalncice tresalta / Cantari , ce nu mai vor in noaptea vremelniciei sa ramana. / De-aceea scoate-mi de pe coarde calusul care le sugruma / Si lasa-ma sa tin arcusul cu mana mea tremuratoare. . . / Nu te uita ca sunt o biata lauta subreda de huma, / Eu simt, zbatandu-se in mine adanci cantari nemuritoare ! / Dar ca sa poate sa rasune asa cum legea lor o cere, / Din plin si slobode, cu duhul ce le-a sadit neinfranate / Stapane , pleaca-Te pe coarde. . . si daca vezi ca n-am putere / Ia Tu, in mana Ta arcusul si canta in eternitate !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|