Intrarea in manastire !

[sophia]

Foarte bun si la obiect raspunsul lui Cristi.
Alegerea drumului spre manastire este foarte grea.
Personal nu reusesc sa inteleg ce anume ii duce pe oameni spre monahism.
Poate pentru ca nu reusesc sa inteleg si sa cred ca cineva poate sa aibe asa o credinta mare incat sa renunte tot si la toate, in tinerete.
Ah, ca se retrage unul mai batran sa-si sfarseasca zilele acolo, este altceva.

Nu inteleg discutia cu iubirea de oameni si monahismul. Nu vad legatura directa.
Daca vorbim de iubirea de oameni, de aproape, propriu-zisa, atunci nu cred ca exista in manastire. Eu inteleg ca lumea se retrage sa se dedice exclusiv lui Dumnezeu si iubirii pentru El.
Ca sa poti pleca din lume, inseamna sa poti renunta la oameni, sa nu-i mai iubesti (intr-un anume fel).
S-ar putea ca aici sa fie confuzie si fiecare sa priceapa altceva.
In credinta se poate vorbi de iubirea de aproape, de a-l ajuta si a fi langa el direct.
Da, am citit ca exista si la monahi grija de aproape (sa-si ajute si sa ingrijeasca co-vietuitorii din manastire). Dar nu mi-e clar daca asta se poate numi iubire oameni, sau e numai o ascultare.
De-alungul vietii am observat ca sunt putini cei care sunt credinciosi si in acelasi timp se dedica aproapelui. Majoritatea inteleg altfel credinta, inclusiv unii preoti.
Poate ca ar trebui nu numai cei care vor sa intre in manastire, sa fie verificati si sa se vada ce fel de credinta au (ce forma), ci si preoti si altii.