O competitie intre ortodocsi si catolici trebuie sa se poarte prin mijloace excusiv duhovnicesti, ca pe vremea Sfantului Ilie. In situatii-limita, sa se roage fiecare, pentru a vedea ale cui rugaciuni sunt mai bine-placute lui Dumnezeu.
De ce catolicii nu au curajul de a-i infrunta astfel pe ortodocsi? Pentru ca Lumina Sfanta de la Ierusalim le-a dat o lectie pe care nu vor s-o accepte.
Nimeni nu poate purta razboi in numele Ortodoxiei cu mijloace neortodoxe. Exista o mare deosebire intre Stalin si Stefan cel Mare, intre modul cum a pus problema fiecare.
Un indracit tot indracit ramane, indiferent carei confesiuni ii apartine. Ratacirea lui este strict pesonala si nu poate avea consecinte asupra dogmei pe care respectivul a ignorat-o. Asadar, cand un ortodox comite un pacat, nu e vinovata ortodoxia. De asemenea, cred ca acest lucru este valabil si pentru celelalte confesiuni.
Razboaiele mondiale au avut la baza ambitii desarte, omenesti, n-au avut nimic sfant in ele. Dumnezeu, fie a fost ignorat, fie a fost considerat un potrivnc, fie a fost considerat o roata de rezerva. Bineinteles, au existat si oaze placute lui Dumnezeu, iar ispitele si necazurile le-au intarit credinta multora.
Razboaiele mondiale au venit pe un fond de scadere a credintei. Ce se va intampla cu noi, cei de astazi, daca atunci au fost astfel de razboaie?
|