Mantuirea - numai la ortodocsi?!

[Tangun]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Dacă negi orice religie care te-ar putea ajuta să găseşti drumul interior spre mîntuire, atunci am două întrebări:
1. De unde ştii că te afli pe drumul corect?
2. Ce înseamnă de fapt această mîntuire pentru tine?

Ca sa te apropii de ceea ce inseamna mantuire adreseaza-ti urmatoarea intrebare: "Care este relatia mea cu Viata?" Aminteste-ti: Viata te trateaza exact asa cum o tratezi tu pe ea.
Aceasta intrebare este o modalitate excelenta de demascare a egoului din voi si de a va aduce in starea de prezenta. Recunoasteti egoul din voi care se separa de viata (neaga clipa de Acum). Cand inveti sa tratezi cu respect Clipa de Acum, esti mantuit pentru ca ai invatat sa respecti Viata. Nerespectand viata inseamna sa nu il respecti pe Dumnezeu. Cand aveti cutitul intr-o mana, incercand sa luati viata animalelor, amintitiva: Nu respectati viata si nici pe Dumnezeu.

Cum trateaza egoul momentul prezent? Egoul trateaza momentul prezent in trei feluri: ca pe un mijloc catre un scop, ca pe un obstacol sau ca pe un dusman. De aceea voi, indirect, nu va doriti viata vesnica din moment ce nu respectati tot ceea ce aveti acum: Momentul Prezent.
Sa luam acum pe rand, toate cele trei tipare egoiste fata de Viata (momentul prezent).
Pentru ego, momentul prezent este, in cel mai bun caz, util doar ca un mijloc ce conduce spre un scop. El va duce spre un moment viitor considerat a fi mai important, chiar daca viitorul nu vine niciodata decat sub forma de moment prezent si nu este, prin urmare, nimic mai mult decat un gand din mintea voastra. Cu alte cuvinte, nu sunteti niciodata pe deplin aici, deoarece sunteti intotdeauna ocupati cu incercarea de a ajunge in alta parte. Cu alte cuvinte nu respectati Viata dar tanjiti dupa viata vesnica - aparent. Eu va spun ca, in aceasta situatie, nu va doriti viata vesnica, ci va doriti intotdeauna sa traiti in alta parte. De aceea nu va puteti mantui plini de negativism.
Cand tiparul egoist asupra vietii prezente devine mai pronuntat - si aceasta se intampla foarte frecvent - momentul prezent este privit si tratat ca si cum ar fi un obstacol de trecut. Atunci apar nerabdarea, frustrarea si stresul, iar in cadrul culturii noastre aceasta este realitatea de fiecare zi a oamenilor. Viata, cea care exista acum, este vazuta ca o "problema", iar lumea voastra e plina de probleme ce trebuie rezolvate toate inainte de a putea fi fericiti, impliniti sau inainte sa incepeti sa traiti cu adevarat - cel putin asa credeti voi. Problema este urmatoarea: in locul fiecarei probleme solutionate, apare o alta. Cata vreme veti vedea momentul prezent ca pe un obstacol, problemele nu se pot sfarsi. Viata va va trata asa cum o tratati si voi pe ea. Daca o tratezi ca pe un obstacol, atunci viata va fi un obstacol.
In cel de-al treilea caz, si cel mai rau, momentul prezent este tratat ca un dusman. Cand urati ceea ce faceti, va plangeti de ceea ce va inconjoara, blestemati lucrurile care se intampla sau s-au intamplat sau cand in interiorul vostru apare dialogul "asa ar trebui sa fie si asa n-ar trebui", invinovatiri si acuzatii, atunci va certati cu ceea ce este, va certati cu ceea ce exista in realitate prin urmare va certati cu viata. Cand transformati Viata in dusman, Viata va spune: "Daca vrei razboi, vei avea razboi". Realitatea exterioara, care intotdeauna va reflecta inapoi starea interioara, este atunci experimentata ca fiind ostila.

Decizia de a face din momentul prezent un prieten reprezinta sfarsitul egoului. Egoul nu poate fi niciodata in armonie cu momentul prezent, adica in armonie cu viata, din moment ce insasi natura lui il constrange sa ignore, sa opuna rezistenta sau sa minimalizeze valoarea lui Acum. De aceea egoul traieste pe seama timpului, asa cum si egoul din voi o face. Cu cat egoul este mai puternic, cu atat mai mult preia timpul controlul asupra vietii voastre.
De ce dogmaticii nu se mantuiesc? Egoul lor e foarte amplificat. Aproape fiecare gand pe care-l aveti priveste trecutul sau viitorul, iar sentimentul vostru de sine depinde de trecut in ceea ce priveste identitatea voastra si de viitor in ceea ce priveste implinirea sa. Astfel, teama, anxietatea, asteptarile, regretul, vinovatia, furia si contrazicerea(nevoia de opozitie) sunt disfunctii ale starii de constiinta aflate sub semnul timpului. Cu alte cuvinte, nu stiti sa respectati viata si nu va puteti bucura de ea. Cand veti invata sa acordati respect si sa tratati viata ca pe un prieten, veti avea acces la viata vesnica.