Dragostea creştină, cea mai mare virtute teologică

[NECTARIE]

Prin credinţă, creştinul acceptă şi îşi însuşeştea adevărurile descoperite de Dumnezeu, învăţături mântuitoare păstrate şi propovăduite de Sfânta Biserică. Nădejdea îl ajută pe creştin să aştepte cu încredere ca Dumnezeu să împlinească tot ceea ce a făgăduit pentru mântuirea sa, iar dragostea creştină ajută la realizarea unei comuniuni de viaţă cu Dumnezeu, adevăr descoperit în Sfânta Scriptură: „Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne în el“. Dragostea creştină este cea de-a treia şi cea mai mare virtute teologică.