Calea catre mantuire

[CristianR]

Cred că poți să-l iubești în pofida păcatelor lui, pe care le detești. Asta ar fi iubirea adevărată, consider. Vezi că păcatul, viciul, îl distruge mai ales pe el și îl detești, însă pe el îl iubești sau îți este milă, îl vrei mântuit, eliberat de ceea ce-l distruge.
Să zicem că ai un prieten alcoolic și fumător. Se autodistruge, își pierde serviciul, sănătatea, își distruge familia, ajunge în stradă, trăind pe apucate. Nu-l iubești urând păcatul lui?

[Mihailc]

E specific iubirii să fie pur şi simplu, atunci când această înfiinţare este posibilă. Şi nu mai stai atunci să calculezi dacă e condiţionată sau necondiţionată, se hrăneşte din calităţi sau din absenţa noncalităţilor, că e o achiziţie a ego-ului sau o emanaţie a unei simţiri purificate de orice interes meschin. Te bucuri de ea şi o faci să crească în Duhul Sfânt. Cred că în viaţa duhovnicească trebuie să fim realişti, deci oneşti şi să pornim de la ceea ce suntem nu să ne văicărim gândindu-ne la ceea ce ne-ar place nouă să fim.

[Dalian]

În prealabil postat de anita

Parintele Cleopa ne spune sa uram erezia lor ,obiceiurile lor ,pe om sa il iubim.

Cred că visați fluturași colorați.

Uite ce ne învață Părintelui Cleopa:

„ Când este vorba să-l ajuţi pe fratele tău, ajuţi pe orice om din lume, e în boală, se îneacă dă-I mâna, e în primejdie ajută-l, dar când este vorba de credinţă îl urăşticăci ei sectarii urăsc adevărul. Hristos a zis: “Eu sunt calea, adevărul şi viaţa!”. Iar în psalmul 138 se spune: “Pe cei ce Te urăsc pe Tine, I-am urât” şi zice Psalmul: “Cu ură desăvârşită I-am urât pe ei, căci neprieteni mi s-au făcut mie”. Pentru că ei urăsc adevărul n-avem voie să-I iubim. In privinţa credinţei nu discutăm, îi spui aşa: “Mai, eu discut cu tine cel mult odată, de două ori, pe urmă îmi eşti păgân şi vameş!”

Înțelegeți acum că iubirismele colorate și dulcege nu-și au locul când e vorba de erezie?

Părintele Cleopa ne poruncește așa: „îl urăști”.
Pe el, ereticul. Nu doar erezia lui cum încearcă unii să răstălmăcească spre a lor pierzare.

Părintele Cleopa ne poruncește așa: Pentru că ei urăsc adevărul n-avem voie să-i iubim. Nu doar erezia lor nu avem voie s-o iubim. Nu avem voie să-i iubim nici pe ei, ereticii.

[anita]

În prealabil postat de Dalian

Cred că visați fluturași colorați.

Uite ce ne învață Părintelui Cleopa:

„ Când este vorba să-l ajuţi pe fratele tău, ajuţi pe orice om din lume, e în boală, se îneacă dă-I mâna, e în primejdie ajută-l, dar când este vorba de credinţă îl urăşticăci ei sectarii urăsc adevărul. Hristos a zis: “Eu sunt calea, adevărul şi viaţa!”. Iar în psalmul 138 se spune: “Pe cei ce Te urăsc pe Tine, I-am urât” şi zice Psalmul: “Cu ură desăvârşită I-am urât pe ei, căci neprieteni mi s-au făcut mie”. Pentru că ei urăsc adevărul n-avem voie să-I iubim. In privinţa credinţei nu discutăm, îi spui aşa: “Mai, eu discut cu tine cel mult odată, de două ori, pe urmă îmi eşti păgân şi vameş!”

Înțelegeți acum că iubirismele colorate și dulcege nu-și au locul când e vorba de erezie?

Părintele Cleopa ne poruncește așa: „îl urăști”.
Pe el, ereticul. Nu doar erezia lui cum încearcă unii să răstălmăcească spre a lor pierzare.

Părintele Cleopa ne poruncește așa: Pentru că ei urăsc adevărul n-avem voie să-i iubim. Nu doar erezia lor nu avem voie s-o iubim. Nu avem voie să-i iubim nici pe ei, ereticii.

Din cate vad tu instigi la un comportament rautacios fata de cei din jur.
La parintele Cleopa veneau tot felul de sectanti care incercau sa il convinga ca au dreptate .Despre ei ne vorbeste parintele Cleopa.
Tu respingi cu brutalitate orice discutie sau pareri ale cuiva care nu vorbeste despre religia lui ci tocmai despre sfintii parinti ortodocsi.
Pentru simplul fapt ca a scris acolo sus ca e protestant.
Dar ideile ecumeniste ale unor ortodocsi de pe aici nu le iei in seama.
Sa stii ca in multi ortodocsi zace cate un ecumenist din cauza ca sunt comozi ,caldicei ,vor ceva care sa le convina ,sa nu ii deranjeze prea mult.
Citesc despre acelasi lucru la mai multi sfinti parinti ,incercand sa vada care are dreptate ,dar mai mult ratacesc.
Tu ai citit si stii cam cu sta cu canoanele dar din pacate practica te omoara.In situatii diferite ne purtam diferit ,nu suntem robotei sa aplicam sabloane.
Si aici nici macar nu e vorba de iubire ci de un comportament bazat pe respect si intelegere.

[Corinusha]

Asa intelesesem s eu acu 2 sau 3 pagini mai in spate cand am intrebat de cand Dumnzeu instiga la ura?.... Dar a degenerat discutia destul de mult de-acolo.

Aici pe topicul asta sunt niste idei care se bat cap in cap... Nu pot intelege cum un sfant poate sa sfatuiasca pe cineva sa urasca pe altul pentru ca e eretic. Nu mai bine era de se dadea sfatul sa nu se abata de la credinta adevarata, chiar daca ereticul zice x si y pentru ca... (insiruire e motive; se gasesc multe). Are si Biblia bubele ei, asa cum noi, toti oamenii avem bubele noastre.

unele lucruri suna ceva de genul, mai ales pentru cine chiar nu intelege: "salveaza un om aflat in primejdie, sau de la inec sau *alte primejdii*, dar omoara-l daca afli ca e eretic" Ceva de genu' suna asta: "Când este vorba să-l ajuţi pe fratele tău, ajuţi pe orice om din lume, e în boală, se îneacă dă-I mâna, e în primejdie ajută-l, dar când este vorba de credinţă îl urăşti..."
Teoretic, in Scriptura scrie sa urasti ereticii, dar scrie si sa ii omori(cel putin in VT stiu 100% ca scrie asa ceva, si nu doar 1 data).

[CristianR]

Pentru Dalian: Ce trebuie să înțelegem prin a urî? A-i face rău, a-l ucide, chiar, cum spune Corinusha că se făcea în VT? Pentru că ura trebuie să se manifeste cumva activ, nu înseamnă să-l urăști dacă doar îl ignori, dacă doar refuzi să vorbești cu el.

Vezi că mai departe în predica părintelui Cleopa spune ce înțelege prin a-l urî pe cel care-I este vrăjmaș lui Dumnezeu: Că nu trebuie să iubești pe cineva mai mult decât pe Dumnezeu. Așa se traduce cuvântul „ură” în Evanghelie.

Și iarăși mai jos spune că dacă vrei să fii ucenic al lui Hristos trebuie să te desparți de toate; iar ura este primul lucru menționat de părintele Cleopa pe care trebuie să-l părăsești:

Nu-i de ajuns sa lasi numai averea pentru Hristos. Trebuie sa lasi si ura, si zavistia, si desfraul, si furtisagul, si minciuna, si rautatea, si para, si invidia, si lenevia, si nebagarea de seama, si toata faradelegea si pacatul. Atunci ne facem cu adevarat ucenici ai lui Hristos, cand lasam toate. Si cand zicem "toate", aratam si pacatele, si patimile cele sufletesti. Toate trebuie lasate ca sa ajungem ucenici ai lui Hristos.(Părintele Cleopa - Predică la Duminica tuturor sfinților)

Așadar, atenție când cităm ceva, să nu-l desprindem din context, ca să nu ne asemănăm celor pe care spui că trebuie să-i urâm.

[anita]

pt.Corinusha:
Noi nu avem ce cauta la adunarile lor nici in casele lor sa mergem ,ceea ce mi se pare justificat.Nici un folos nu capeti din asta.Dar parintele spune asa (sa ii uram) pt ca ei nu stau cuminti in banca lor ci incearca sa ne converteasca.Si ceea ce e mai grav ,pe cei mai slabi in credinta chiar reusesc sa ii traga dupa ei.

În prealabil postat de Annyta

Dar despre a iubi pe păcătos, dar a-i urî păcatele, ce părere ai? Este imposibil?

Posibil este orice. Dar ai dreptul? Sintagma lui Iisus este asa: "Iubiti-va vrajmasii ... caci daca va iubiti "apropiatii" ,famila,prietenii oare nu faceti ca fac si celelalte neamuri... "

In primul rand il judeci pe om cand vorbesti de pacatele sale. In al doilea rand un vrajmas face lucruri rele (pacate) , nu bune. Concluzia vine logic: Esti in masura sa iubesti neconditionat, fara sa judeci, nemaivorbind aici de ura.

"Uraste-i pacatele si de fapt ii judeci toata fiinta". NU FA CEEA CE NU E AL TAU DE FACUT.

Lasa Regelui treaba asta:

Corinusha si Ezio, aveti perfecta dreptate. Ce te faci insa cu obsedatii de "delimitarea ideologica" a grupului la care preteaza unii lideri spirituali, fie ei preoti de tara sau pastori, din motive subiectiv-organizationale: vechea tactica "speriem turma cu bau-bau-ul confesional/politic/ideologic din afara, si marim coeziunea turmei in jurul liderului, adica al nostru/meu". Banal de omenesc.

În prealabil postat de EzioAuditore

Posibil este orice. Dar ai dreptul? Sintagma lui Iisus este asa: "Iubiti-va vrajmasii ... caci daca va iubiti "apropiatii" ,famila,prietenii oare nu faceti ca fac si celelalte neamuri... "

In primul rand il judeci pe om cand vorbesti de pacatele sale. In al doilea rand un vrajmas face lucruri rele (pacate) , nu bune. Concluzia vine logic: Esti in masura sa iubesti neconditionat, fara sa judeci, nemaivorbind aici de ura.

"Uraste-i pacatele si de fapt ii judeci toata fiinta". NU FA CEEA CE NU E AL TAU DE FACUT.

Asta de la tine citire...

Păcatul trebuie să îl urâm indiferent la cine îl vedem. Ce drept să nu am? Să observ că e vorba de păcat și să urăsc acel păcat?
Nu e musai să vorbesc de ele... iar dacă le observ nu înseamnă că le judec.... ci că am discernământ.