Sa ne pazim simturile

[costel]

Din scrierile Sfintilor Parinti aflam ca a ne pazi simturile inseamna a nu baga in minte lucruri care pot sa tulbure mintea. Nu simtul e vinovat, caci simtul e doar o poarta prin care ajunge in constiinta, in inima, o situatie, o imagine...

A ne pazi simturile nu inseamna a le inlatura, ci a le disciplina, mai bine zis transfigura. E mare lucru sa ai toate simturile sanatoase.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de costel

A ne pazi simturile nu inseamna a le inlatura, ci a le disciplina, mai bine zis transfigura. E mare lucru sa ai toate simturile sanatoase.

Eu asta inteleg cand spun: "Invata-voi pe cei faradelege caile Tale si cei necredinciosi la Tine se vor intoarce."

Pentru mine cei faradelege si necredinciosi sunt simturile care trebuie disciplinate, vorba ta.

[costel]

Interesanta aceasta abordare, sincer nu am vazut pana acum in simturi niste necredinciosi. E de luat in seama postarea ta.

[LapetiteMoc]

“Sufletul tuturor îndeletnicirilor în Domnul este luarea-aminte.” (Sfântul Ignatie Briancianinov)

[costel]

Cea mai mare parte dintre procesele de baza ale vietii biologice se desfasoara singure. Nu trebuie sa ne propunem sa respiram. Aceasta se intampla de la sine. Nu trebuie sa ne propunem sa miscam fiecare picior pentru ca putem merge, si chiar alerga, fara sa decidem de fiecare data cat de larg trebuie sa fie pasul, cand ridicam sau asezam un picior pe sol. Insa, ca sa avem sufletul curat trebuie sa fim cu luare aminte la ce intra prin simturi.

[Marius22]

O cantare din canonul Sfintelor Pasti spune astfel: "Sa ne curatim simtirile si sa vedem pe Hristos stralucind cu neapropiata lumina a Invierii".

Cu alte cuvinte, pentru a fi partasi bucuriei pascale trebuie ca mai intai sa ne curatim simturile. Nu intamplator, Invierea Domnului, este precedata de catre Postul cel Mare.

Calea postului, a infranarii, este cea pe care ne-o pune inainte Biserica pentru a ne primeni "cele cinci simturi", pentru a face din simturile trupesti, simturi duhovnicesti.

Se cuvine ca in aceasta perioada, pe cat putem, vazului sa-i dam icoana, auzului cantarea cea ziditore de suflet, mirosului buna mireasma duhovniceasca, mainilor (pipaitului) metanierul, pentru a ajunge ca gustului, sa-i dam pe Insusi Hristos, prin primirea Tainei Sfintei Euharistii, si pentru a ajunge si noi sa marturisim ca "bun este Domnul".

[Traditie1]

În prealabil postat de costel

Cea mai mare parte dintre procesele de baza ale vietii biologice se desfasoara singure. Nu trebuie sa ne propunem sa respiram. Aceasta se intampla de la sine. Nu trebuie sa ne propunem sa miscam fiecare picior pentru ca putem merge, si chiar alerga, fara sa decidem de fiecare data cat de larg trebuie sa fie pasul, cand ridicam sau asezam un picior pe sol. Insa, ca sa avem sufletul curat trebuie sa fim cu luare aminte la ce intra prin simturi.

Nu numai procesele biologice se desfasoara singure ci toata activitatea noastra, discutiile cu ceilalti, munca, gândurile. Toate acestea le lucreaza Dumnezeu iar noi ne putem dedica în întregime adunarii launtrice.

În prealabil postat de costel

Interesanta aceasta abordare, sincer nu am vazut pana acum in simturi niste necredinciosi. E de luat in seama postarea ta.

Intr-adevar, de retinut aceasta abordare. Am citit la unul din Sfintii Parinti, ca vazul este mai credincios decat auzul: ceea ce vedem ne face sa credem imediat.

[LapetiteMoc]

Ceva foarte sanatos pentru suflet am invatat din acest topic. Sa ne educam simturile sa fie credincioase! Doamne ajuta!

[Marius22]

Exista o stransa legatura intre paza simturilor si paza gandurilor. Una o presupune si o intareste pe cealalta. Daca suntem cu luare aminte la simturi, la cele ce, prin intermediul lor, ne hranesc mintea, atunci putem pastra si gandul curat. Pe de alta parte, gandurile izvorate de o minte nepatimasa, fac ca toate simturile trupesti sa fie curate.