Diferente intre monahismul catolic si cel ortodox

[RappY]

Stie cineva mai multe despre monahismul catolic si despre cum difera fata de monahismul ortodox? Vad ca nu prea mai sunt catolici activi pe forum dar am zis sa intreb oricum.

In primul rand inteleg ca ei au multe ordine. In loc sa aiba calugari pur si simplu, ei au mai degraba diferite ordine religioase care pot fi sau nu fi ordine monahale. De exemplu, au ordinul dominican care uneori este descris ca "ordin calugaresc" dar are statut canonic de "ordin mendicant", refuzand modelul monahal ci, dupa cum zic ei, preferand sa predice prin lume si cersind. Tot asa, au ordinul fransican care este tot ordin mendicant si cica ar cersi si ei. Pana aici, nu-mi dau seama daca ce zic ei are legatura cu ce fac ei in realitate: chiar fac ce spun ordinele astea astazi? Daca nu, ce fac si de ce? Apoi au ordine clericale precum ordinul iezuitilor care inteleg ca ar fi (fost?) mai mult preocupati de reforme si activitate misionara.

In sfarsit, au ordine cu adevarat monahale precum ordinul benedictin, ordinul cistercian, si ordinul trapist care par reformari succesive iscate cand nu le-a convenit cate ceva. Aceste ordine par ca au, oficial, sub 10,000 de membri in total, deci cam cati calugari si maicute avem noi in Romania.

Ei bine, cum se compara? Stie cineva mai multe? Ei refuzand isihasmul si indumnezeirea, cu ce inlocueisc contemplarea? Cat despre ordinele acestea, mie imi aduc aminte de protestantism: aceasta idee de a "lua-o de la inceput" de fiecare data cand nu-ti convine ceva.

In fine, n-am fost vreodata la o manastire catolica si nu stiu mare lucru, deci sper sa invat de la voi.

Edit: Despre activitatea iezuiților, vedeți acest articol: https://ro.orthodoxwiki.org/Naș...n_Transilvania

[Iorest]

În prealabil postat de RappY

Stie cineva mai multe despre monahismul catolic si despre cum difera fata de monahismul ortodox? Vad ca nu prea mai sunt catolici activi pe forum dar am zis sa intreb oricum.

Eu auzeam preoţi şi episcopi catolici care se plângeau că nu mai au aspiranţi la preoţie, e greu celibatul în lume, deci dacă aveau resursă monahală o alocau spre Bisericile de mir, dintr-un miliard cât se pretind că sunt au mult mai puţini monahi decât monahii ortodocşi adunaţi din toate ţările ortodoxe.

În prealabil postat de RappY

Daca nu, ce fac si de ce? Apoi au ordine clericale precum ordinul iezuitilor care inteleg ca ar fi (fost?) mai mult preocupati de reforme si activitate misionara.

Sunt un fel de gardieni ai supremaţiei papale, altfel ce rol să aibă decât să apere primatul papal.

În prealabil postat de RappY

In sfarsit, au ordine cu adevarat monahale precum ordinul benedictin, ordinul cistercian, si ordinul trapist care par reformari succesive iscate cand nu le-a convenit cate ceva. Aceste ordine par ca au, oficial, sub 10,000 de membri in total, deci cam cati calugari si maicute avem noi in Romania.

Nu se ştie câţi călugări sunt oficial în România, am văzut o mănăstire de maici la care figura că ar fi 7 vieţuitoare şi era doar stareţa şi încă una.

Doi călugării pe stil vechi nu sunt număraţi.

Sinodul din Creta a alungat monahi din mănăstiri.

Abuzul de putere al stareţului, exarhului mănăstiresc sau mai sus poate duce iarăşi la alungări de călugări.

În prealabil postat de RappY

Ei bine, cum se compara? Stie cineva mai multe? Ei refuzand isihasmul si indumnezeirea, cu ce inlocueisc contemplarea? Cat despre ordinele acestea, mie imi aduc aminte de protestantism: aceasta idee de a "lua-o de la inceput" de fiecare data cand nu-ti convine ceva.

Mai degrabă era vorba de împărţire a resurselor, fiecare şef de ordin dorea os de ros şi atunci s-au creat mai multe ca să satisfacă din cerinţele nemulţumiţilor, e ca la partide când trebuie să satisfacă flămânzii din teritoriu.

[RappY]

În prealabil postat de Iorest

Sinodul din Creta a alungat monahi din mănăstiri.

Abuzul de putere al stareţului, exarhului mănăstiresc sau mai sus poate duce iarăşi la alungări de călugări.

Alungari unde? Doar nu te alunga un sinod sau un staret afara din viata monahala cu totul. Inteleg alungarea dintr-o manastire-ntr-alta, dar daca te-ntorci in lume te-ntorci din propria vointa. Oricum, se pare ca cu toate diferentele dintre noi, toti trecem asemanator printr-o perioada nefasta de secularizare.

[Iorest]

În prealabil postat de RappY

Alungari unde? Doar nu te alunga un sinod sau un staret afara din viata monahala cu totul. Inteleg alungarea dintr-o manastire-ntr-alta, dar daca te-ntorci in lume te-ntorci din propria vointa. Oricum, se pare ca cu toate diferentele dintre noi, toti trecem asemanator printr-o perioada nefasta de secularizare.

Au fost oameni daţi afară din mănăstiri uneori după cheremul sau dispoziţia cuiva care era mai puternic în schemă dar n-avea iubire de aproapele.
Apoi nu e cum crezi dacă li se face referat şi sunt înştiinţate şi alte jurisdicţii canonice din alte judeţe, cam unde să mai plece, să-şi înfiinţeze schit paralel ?

Deci 100% abuzul de putere administrativă face rău în toate domeniile.

Eu nu cred că e neapărat o secularizare, sau secularizarea e de pe vremea lui A.I. Cuza, deci de la 1800 şi ceva se tot pierde pe drum câte ceva.

În anii 90 a fost o înflorire a monahismului bazată pe creşterea demografică generată de decretul lui Ceauşescu apoi s-au deschis graniţele şi mulţi au plecat pt că se prăbuşise şi economia.
A doua chestie e că s-au construit mai multe schituri decât e cerere pt aspiranţi în monahism şi a treia e că poate se fac tot felul de greşeli cu privire la resursa umană, lipsa de dragoste de aproapele distruge mănăstirea.

[RappY]

Inca o diferenta este ca ordinele monahale ale lor par sa aiba la baza o anumita "regula". Adica ordinul benedictin este bazat pe regula Sf. Benedict. Aceasta regula este un text de 73 de capitole care este deseori sumarizat ca "ora et labora" (roaga-te si munceste). Dar se pare ca prin "munceste" ei inteleg acum mai degraba "citeste" sau "studiaza", nu munca fizica cum am intelege noi. De aceea uneori este extinsa ca "ora, lege, et labora" (roaga-te, citeste, si munceste). Citirea este codificata de practica "Lectio Divina" (lectura divina) care este parcursa in patru trepte: lectura, meditarea, rugaciunea, si contemplarea.

Alte ordine tot la fel au la baza o anume "regula". De exemplu, ordinul dominican aparent urmeaza "regula" Fericitului Augustin. Dar aceasta "regula" este culeasa din diferite scrisori si texte de la Augustin si sumarizata de romano-catolici. La fel ca Sf. Vasile cel Mare, Augustin se situeaza oarecum impotriva vietii pustnice, sustinand viata de obste (cenobitice).

Mai departe, greco-catolicii zic ca urmeaza "regula" Sf. Vasile cel Mare, referindu-se la scrierile lui ascetice. Si noi ortodocsii urmam scrierile Sf. Vasile cel Mare (si uneori le numim chiar Reguli), si, inainte de el, invataturile Sfantului Pahomie cel Mare, cel ce l-a influentat pe Sf. Vasile.

Cert este ca ambele traditii monastice isi au radacinile in patericul egiptean si mai apoi in scrierile Sfantului Vasile cel Mare, pe care Sf. Benedict il citeaza in scrierile lui. Dar, din cele de mai sus, reies doua diferente: romano-catolicii pun mai mult accent pe "munca intelectuala" si par mult mai preocupati de codificarea regulilor monastice. La noi este foarte importanta ascultarea, dar mai degraba este data de staret decat de codificari scrise, desi si la noi sunt importante bineintles. Acestea-s diferente culturale nu dogmatice.

Mai mentionez ca regulile Sf. Benedict nu trebuie vazute ca strict romano-catolice sau neaparat asociate cu ordinul benedictin. Sf Benedict este proslavit si la noi. M-am uitat si eu la text si sunt lucruri interesante. Printre ele, Sf. Benedict propune 12 trepte ale smereniei, iar ultima treapta este aceasta:

Regula Sfantului Benedict - VII 62-66:

62. La a douăsprezecea treaptă a smereniei ajunge monahul dacă e smerit nu numai în inimă, ci dacă îşi dovedeşte smerenia chiar şi prin trupul său înaintea celor ce îl văd. 63 Astfel, când şade, umblă sau stă în picioare, la slujbele dumnezeieşti, în biserică, în mânăstire, în grădină, pe drum, pe câmp sau oriunde, să aibă mereu capul plecat şi privirea aţintită spre pământ. 64 Socotindu-se tot timpul vinovat pentru păcatele sale, să-şi închipuie că se află deja la înfricoşata judecată, 65 repetându-şi mereu în inima sa cuvintele pe care vameşul din Evanghelie le-a rostit cu ochii aţintiţi la pământ: Doamne, eu, păcătosul, nu sunt vrednic să-mi ridic ochii spre cer (Lc. 18, 13). 66 Şi iarăşi, cu Profetul: Plecatu-m-am şi m-am smerit foarte (Ps. 37, 7).

(sursa)

Am fost surprins ca ultima treapta se refera la comportament exterior! Dar tot la fel de surprinzator este asemanarea cu intelesul Rugaciunii lui Iisus.

[Iorest]

62. La a douăsprezecea treaptă a smereniei ajunge monahul dacă e smerit nu numai în inimă, ci dacă îşi dovedeşte smerenia chiar şi prin trupul său înaintea celor ce îl văd. 63 Astfel, când şade, umblă sau stă în picioare, la slujbele dumnezeieşti, în biserică, în mânăstire, în grădină, pe drum, pe câmp sau oriunde, să aibă mereu capul plecat şi privirea aţintită spre pământ. 64 Socotindu-se tot timpul vinovat pentru păcatele sale, să-şi închipuie că se află deja la înfricoşata judecată, 65 repetându-şi mereu în inima sa cuvintele pe care vameşul din Evanghelie le-a rostit cu ochii aţintiţi la pământ: Doamne, eu, păcătosul, nu sunt vrednic să-mi ridic ochii spre cer (Lc. 18, 13). 66 Şi iarăşi, cu Profetul: Plecatu-m-am şi m-am smerit foarte (Ps. 37, 7).

E destul de grea treapta asta, te poate duce foarte uşor la deznădejde şi de acolo în vreo boală psihică.