Hinduşii, adepţii New Age, budiştii, musulmanii şi crestinii

[patinina34]

[COLOR=blue]Hindu[/COLOR][COLOR=blue]şii, adepţii New Age, budiştii,[/COLOR][COLOR=blue]musulmanii şi creştinii[/COLOR]


[COLOR=fuchsia]Se inchină aceluiaşi Dumnezeu[/COLOR][COLOR=fuchsia]?[/COLOR]

Noi toţi vrem să trecem prin viaţă cu succes, cu sentimentul că am făcut totul bine. Iar daca există oameni care cred că au găsit o cale spre a avea o astfel de viaţă, plină de satisfacţii, atunci merită să aflăm despre ce este vorba. Ce se poate spune despre cele mai cunoscute religii ale lumii?
Oare există ceva în ele care ar putea oferi vieţii noastre stabilitate şi valoare? În cele ce urmează avem ocazia de a trece în revistă cele mai cunoscute sisteme de credinţă ale lumii: hinduismul, mişcarea New Age, budismul, islamul şi creştinismul.
[COLOR=#00007f]BUDISMUL[/COLOR]
Budiştii nu se închină nici unui Dumnezeu. În general, oamenii cred că budiştii se închină lui Budha. Acesta însă nu a afirmat niciodată că are o natură divină, iar budiştii resping noţiunea de putere supranaturală. Universul operează în conformitate cu legile naturale. Viaţa este văzută ca o serie de experienţe dureroase, experienţa naşterii, a bolii, a morţii, acestora adăugandu-se nesfârşite perioade de tristeţe şi disperare. Majoritatea budiştilor cred că o persoană trece prin mii de reîncarnări, fiecare aducând cu ea durere. Chiar dorinţa de fericire provoacă reîncarnarea unei persoane. De aceea, scopul unui budist este să-şi purifice inima şi să dea la o parte oricedorinţă. Pentru a face asta, budiştii trebuie să respecte o listă de principii religioase şi să practice meditaţia profundă. Meditaţia budistă nu este acelaşi lucru cu rugăciunea,sau concentrarea atenţiei asupra lui Dumnezeu, ci este mai mult o autodisciplină. Prin meditaţie intensă o persoană poate atinge Nirvana, o stare de renunţare totală la orice dorinţă. Beneficiul acestei religii este, ca şi în cazul altora, stabilirea unor principii de disciplină, a unor valori şi direcţii în viaţă pentru persoana care doreşte să şi le însuşescă. Printre îndatoririle religioase ale unui budist se numără: să nu ucidă nici o creatură, să renunţe la orice plăcere, la orice viciu sau obicei rău şi, de asemenea, să renunţe la stările de bucurie şi tristeţe.
[COLOR=#00007f]HINDUISMUL[/COLOR]
Majoritatea hinduşilor se închină la o mulţime de zei şi zeiţe, în jur de 300.000. Toţi aceşti zei converg către un spirit universal numit Ultima Realitate sau Brahman. Brahman nu este un zeu, ci mai degrabă o stare de unicitate ultimă. Poziţia pe care hinduşii o adoptă în viaţă se bazează pe faptele din viaţa lor anterioară. În cazul în care comportamentul lor a fost unul rău, ei vor avea probleme mari în viaţa de acum.
Scopul unui hindus este să fie eliberat de legea karmei, adică să devină liber prin continue reîncarnări. Sunt trei căi posibile de a încheia acest ciclu al karmei:
1. Fiind devotat oricărui zeu al hinduismului;
2. Crescând în cunoaştere prin meditaţii, ajungând la cunoştinţa faptului că circumstanţele vieţii nu sunt reale, că eul este o iluzie şi numai starea de Brahman este reală;
3. Fiind dedicat diferitelor ceremonii şi ritualuri religioase.
Hindusul are libertatea să aleagă o cale proprie de a ajunge la perfecţiune spirituală. Un alt lucru demn de menţionat este faptul că hinduismul are o explicaţie pentru suferinţa şi răul din lume.
În hinduism experienţele dureroase prin care trece cineva sunt cauzate de faptele rele comise de persoana respectivă în viaţa sa anterioară. Lucrul cel mai important în hinduism este sufletul, care într-o zi va fi liber prin ciclul de renaşteri.
[COLOR=#00007f]ISLAMUL[/COLOR]
Musulmanii cred că este un singur Dumnezeu, numit Alah, care este infinit superior existenţei umane. Alah este văzut ca şi creator al universului şi sursa oricărui bine şi rău. Tot ce se intâmplă este voia lui Alah. El este un judecător puternic şi aspru, care va arăta milă celor ce-l urmează în funcţie de faptele lor bune şi devotamentul religios. Relaţia unui musulman cu Alah este una de slujire. Musulmanii venerează câţiva profeţi, printre care se numără şi Mohamed, considerat ultimul dintre ei. Cuvintele şi felul lui de viaţă constituie o autoritate pentru musulmani.
Un musulman trebuie să împlinească cinci îndatoriri religioase:
1. Să respecte crezul lui Alah şi Mohamed;
2. Să spună anumite rugăciuni în limba arabă de cinci ori pe zi;
3. Să dăruiască celor săraci, să facă milostenii;
4. În fiecare an trebuie să ţină post o lună de zile, timp în care se abţine de la mâncare, băutură, sex, fumat, de la răsăritul soarelui până la apus;
5. Să meargă măcar o dată în viaţă în pelerinaj la Mecca, să se închine.
După moarte pe baza credincioşiei faţă de aceste îndatoriri religioase un musulman poate spera să intre în paradis, un loc al plăcerilor. Dacă nu, el va merge în iad pentru veşnicie.
Islamul propăvăduieşte un singur Dumnezeu măreţ care este venerat prin fapte bune şi îndeplinirea ritualurilor religioase. După moarte o persoană este răsplătită sau pedepsităconform cu devotamentul ei religios.