Omilia 60-a Comentar la Evanghelia de la Matei

[OvidiuO]

Omilia a 60 a – Comentar la Evanghelia de la Matei – Sfantul Ioan Gura de Aur

„De-ti va gresi fratele tau, mergi, mustra-l pe el intre tine si el singur. Si de te va asculta ai castigat pe fratele tau” (Cap XVIII, 15-21)

Cand se mustra aproapele sau pentru gresalele sale, trebuie sa se faca in taina.
Cum Iisus Hristos a vorbit cu putere impotriva celor ce-i smintesc pe fratii lor si a dat impotriva lor amenintari grozave, el impiedica aici acum ca cei ce se smintesc si care cred ca orice greseala va cadea asupra autorilor smintelilor, sa nu cada in alt rau si ca sa nu alunece in mandrie, pretinzand fratilor lor sa le repare injuria pe care le-au facut-o.
Priviti cum ii coboara Iisus Hristos poruncindu-le sa nu-l mustre pe fratele lor decat in particular, de teama ca, daca el se va vedea acuzat in prezenta mai multor martori, aceasta mustrare sa nu-i para insuportabila si ca necazul sa nu-l impiedice sa-si recunoasca greseala sa. Pentru aceasta Iisus Hristos zice: „Mustra-l intre tine si el”
„Si de te va asculta a-i castigat pe fratele tau” Ce vrea sa spuna acest cuvant „Daca te va asculta?” Adica, daca se condamna el insusi si daca recunoaste ca el a gresit, „ai castigat pe fratele tau”. El nu zice, vei primi o satisfactie intreaga; ci „ai castigat pe fratele tau”: aratand prin acest cuvant „ a castiga”, ca pierderea pe care o pricinuia aceasta neprietenie le era comuna si unuia si altuia. El nu zice: Fratele sa va castiga el singur; ci „ai castigat pe fratele tau”; pentru a face sa se vada, cum am spus-o, ca ei au suferit amandoi mai inainte o pierdere mare: unul a fratelui sau si celalalt a mantuirii proprii.
Iisus Hristos ne-a dat aceiasi invatatura in cuvantarea de pe munte. Nu este decat aceasta diferenta, ca acolo cel care a facut raul este trimis la cel pe care l-a jignit: „Atunci cand aduci darul tau la altar, zice el, iti aminteste ca fratele tau are ceva impotriva ta, lasa darul tau la altar si dute si te impaca mai intai cu fratele tau (Matei 5, 23); si ca aici dimpotriva celui ce a primit raul ii porunceste sa mearga la cel ce i l-a facut si sa-l ierte. Caci el ne-a invatat sa spunem: „Si ne iarta noua pacatele noastre precum si noi iertam gresitilor nostri”. Dar aici se foloseste de un alt mijloc. El nu mai obliga numai pe cel ce l-a ofensat sa mearga sa-l caute pe fratele; ci vrea ca chiar cel ce a primit injuria sa mearga sa-l caute pe cel ce i-a facut-o.
Caci, precum cel ce i-a facut rau altuia nu este prea dispus sa mearga sa-l caute, din cauza rusinii si a urii pe care o are din greseala sa, Iisus Hristos vrea ca sa fie celalalt care-l previne si care-i vorbeste primul, nu intr-un fel indiferent, ci din dorinta sincera de a-l ajuta sa repare aceasta greseala. El nu zice: fa-i mustrari mari, pedepseste-l, razbuna-te tu insuti, ci numai „mustra-l”
Cum mania sa il orbeste si rusinea pe care o are este ca o betie care-l tine intr-o stare mortala, trebuie ca tu, care esti sanatos, sa mergi sa-l gasesti pe bolnav si ca prin aceasta mustrare dulce si blanda in taina sa usurezi mijlocul de a se vindeca. Caci ceea ce intelege Iisus Hristos aici prin acest cuvant „mustra-l”, nu vrea sa spuna alt lucru, decat: arata-i lui greseala sa si fa-l sa inteleaga raul care ti l-a facut.
Astfel chiar acuzandu-l, il veti apara intr-un fel oarecare. Voi il veti sluji si-l veti indemna sa se impace cu voi desavarsit.
Dar ce voi face eu, imi veti zice voi, daca el ramane neinduplecat si cu aceeasi parere ? Iisus Hristos va raspunde la aceia: „Iar de nu te va asculta, ia cu tine inca unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori sa se statorniceasca orice cuvant” (16)
Cu cat fratele vostru arata impotrivire si invartosare in rau, cu atat mai mult trebuie sa lucrati sa-l vindecati si de nu a va mania impotriva lui si de a-l privi ca pe o persoana insuportabila.
Atunci cand un medic vede un bolnav strans de o boala din interior si foarte furioasa, nu se descurajeaza, el nu se intimideaza; el se pune numai cu grija mai multa sa-l vindece.
Asa porunceste Iisus Hristos sa ne purtam si noi. Daca tu esti prea slab fiind singur, mai ia ajutor, cheama inca unul sau doi martori. Caci doi martori ajung pentru a-l convinge pe fratele vostru de greseala lui.
Astfel vedeti peste tot, fratilor, ca Iisus Hristos ia in seama atat binele celui ce a facut injuria, pe cat si a celui ce a primit-o. Si in sfarsit, cel ce a pierdut mai mult in acest caz si care in adevar ofensat este cel ce a fost invins de mania sa pentru a-l jigni pe celalalt. Acela este in mod adevarat vinovat si bolnav si care este redus la o lancezeala si o slabiciune mare.
Pentru aceasta vedeti ca Iisus Hristos ii porunceste cu grija celui care este departe de aceasta boala sa mearga sa-l caute pe bolnav, atat el singur, cat si cu unul sau doi martori: si daca bolnavul ramane mereu neinduplecat, el vrea ca sa vina toata Biserica in ajutorul sau.
„Si de nu-i va asculta pe ei spune-l Bisericii”(17)
...
Poate ca o sa continui, numai daca fratii cred ca-i de folos.
Doamne ajuta !

Sa luam aminte!

[OvidiuO]

Daca Iisus Hristos nu s-ar fi gandit decat la interesele celui ce a primit jignirea, el nu ar fi poruncit sa-i iertam pana la saptezeci de ori cate sapte celui ce-i pare rau ca ne-a jignit; si n-ar porunci aici ca sa se trimita atatea persoane pentru a incerca sa-l faca sa intre in el insusi. El nu porunceste nimic asemenea privitor la pagani si la necredinciosii care sunt in afara Bisricii. El se multumeste sa ne spuna: "Daca va loveste cineva peste fata dreapta, intoarce-o si pe cealalta"; fara sa ne faca atenti sa mergem la cel ce ne-a facut raul, cum o face aici. Sfantul Pavel zice acelasi lucru. Caci vorbind despre necredinciosi zice: "Caci ce am eu ca sa-i judec pe cei dinafara de Biserica?" (I Cor. 5, 12)Dar vrea in acelasi timp ca sa facem altfel fata de fratii nostri: El vrea ca sa le aratam greseala lor, ca ei sa aiba regret ca au facut-o. Vrea ca sa-i taiem de la noi, daca raman de necorectat, ca aceasta taiere sa le dea vreme sa recunoasca in sfarsit raul pe care l-au facut ei.
Aceasta ne obliga Iisus Hristos sa facem privitori la fratii nostri. El stabileste ca trei stapani si trei judecatori, pentru a-l face sa inteleaga pe cel ce a facut raul, in ce exces a cazut, atunci cand s-a lasat minat si imbatat de patima sa. Dupa ce mania l-a dus sa faca si sa spuna multe lucruri nesocotite si de ras, iisus Hristos vrea ca sa fie facut sa-si aminteasca: precum li se povesteste celor ce s-au imbatat netrebniciile si nebuniile pe care vaporii de alcool si de vin i-au facut sa le spuna. Mania si pacatul sunt o betie prea adevarata. Ea rastoarna mintea mai mult decat vinul si arunca sufletul in niste rele mult mai periculoase.
Cine a fost altadata mai intelept decat proorocul David ? (II regi, 12, 1) Pe cand pacatuia el nu stia ca pacatuieste. Patima sa i-a imbatat intr-un fel mintea sa si i-a umplut sufletul sau ca de un nor de fum. Pentru aceasta a avut nevoie ca sa vina un profet sa-i risipeasca intunericul si ca lumina cuvantului lui sa-l faca sa vada care era pacatul pe care l-a facut. Cu acest plan il obliga Iisus Hristos pe cel ofensat sa mearga sa-l afle pe cel ce i-a facut raul, ca sa-l faca atent de excesul unde s-a lasat dus.
...

va urma

[veilur]

Ca sa putem face asta, trebuie sa avem multa convingere in suflet si sa fim hotarati in asa fel incat sa avem puterea sa ne ducem la cel cu care am fost in dusmanie si sa il mustram sau sa ne cerem iertare; din punctul meu de vedere acest lucru este foarte greu de facut in ziua de azi, pentru ca acum noi gandim si simtim altfel, am fost crescuti si obisnuiti cu principii moderne, cum ca nu este bine sa te injosesti si sa suporti asa usor injurii si jigniri care mai de care mai urate, uneori chiar si batai, fie ele si din partea parintilor, spun asta pentru ca chiar eu ma aparam intr-un fel cand mama venea si incepea sa ma palmuiasca pe la varsta de 15 - 16 ani, deja aveam mandrie! Cum sa dea mama in mine? Nici nu se mai pune problema atunci cand te loveste un strain, ca in acel moment asa fierbe in tine mania incat ripostezi poate intreit asupra dusmanului, :(, iar asta numai din cauza ca am fost invatati sa ripostam sau in cel mai bun caz sa ne aparam. Nimeni in aceste vremuri nu mai sta sa traiasca dupa cum indruma sfintii in scrierile lor sub indrumarea duhului sfant, ci fiecare isi face dreptate asa cum considera el ca este mai bine si mai corect.

[OvidiuO]

Sigur ca nu se poate la inceput. Nici o problema mai dificila de matematica nu se rezolva de la inceput. Iti trebuie munca, antrenament si mai apoi. Deci si aici este la fel. Curatirea inimii si apoi reusim. Trebuie sa ne dam seama de pervertirea mintii noastre. Trebuie sa ne intoarcem si sa fim precum copii, altfel nu putem intra in imparatia cerurilor.
Doamne ajuta !