Monseniorul Ghica, martir al credintei

[Mihnea Dragomir]

Cu multa bucurie am aflat astazi ca Sf Parinte a aprobat cauza de beatificare pentru Mons Vladimir Ghica, print roman, care a primit cununa muceniciei, fiind ucis din ura fata de credinta in anul 1954. Multi catolici, din Romania, Franta si de peste tot s-au rugat pentru ridicarea lui la cinstea altarelor. Pentru aceasta bucurie ne-am rugat la fiecare Sf Jertfa, toti cei din Arhidieceza Bucuresti, in frunte cu arhiepiscopul nostru.

Vladimir Ghica a fost o personalitate exceptionala, cu adevarat iesita din comun. Ca orice mare roman, el este mai cunoscut peste hotare decat la noi. El a reusit celebre convertiri, cum a fost aceea a marelui filosof Jacques Maritain. Dar si a unui boschetar care, enervat de vesmintele lui preotesti, i-a aruncat o piatra in cap. Pentru meritele lui ca preot, pastor al mahalalelor lumii si diplomat, Papa Pius al XI-lea l-a numit, pe jumatate in gluma, pe jumatate in serios "marele vagabond apostolic", dandu-i, pe langa titlul de prelat apostolic, o serie de privilegii iesite din comun: putea oficia Sf Liturghie in oricare rit al Bisericii, de la cel romano-catolic la cel siro-malankarez (iar in ritul bizantin a oficiat frecvent). Era tertiar in mai multe ordine calugaresti. Dadea binecuvantarea cu un spin din Coroana lui Isus, o relicva de mare pret, care ii fusese daruita de Papa impreuna cu dreptul de a o folosi pentru binecuvantari, fapt nemaiauzit. A murit in detentie, dupa ce a fost biciuit, scuipat, batut la talpi. Un sfant de care lumea nu era vrednica. Dintre spusele lui pe cand inca era liber, una mi s-a parut profetica: "Moartea noastra trabuie sa fie cel mai maret act al vietii. Dar, se poate intampla ca Dumnezeu sa fie singurul care sa-i cunoasca maretia."

Pentru meritele lui deosebite, inclusiv in favoarea Bisericii Greco-Catolice si a unirii Ardealului cu Tara, am speranta ca numele lui va fi inclus si in calendarul Bisericii Romane Unite. Multi sunt catolicii bizantini care vor sa-i aduca cinstire.

Ai stralucit printre puternici, oropsit ai fost cu cei oropsiti, cu darnicie ai raspandit credinta de la Soare Rasare la Soare Apune, de la Miazanoapte la Miazazi cu spinul lui Cristos ai calatorit pana ce Irozii in temnite te-au aruncat si Domnul cununa domniei fara sfarsit pe cap ti-a asezat, fericitule mucenic Vladimir !