Ironia - o forma mai subtila a pacatului

[Florin-Ionut]

Am observat ca multi oameni au tendinta implicita de a fi ironici. Unii exagereaza de-a dreptul, in mod constient sau inconstient. Chiar si pe forum am vazut ortodocsi cu pretentii care scriu (sau scriau) folosind o ironie constanta. Bineinteles ca si eu am cazut de multe ori in plasa unor discutii contradictorii mascate de o ironie asa-zisa legitima.

Avem de-a face cu un pacat, e clar; dar ce ne facem cand aceasta devine o boala, o patima de care cu greu scapam? Asta daca ne cizelam constiinta de sine pana la finetea de a intelege si de a clasifica ironia ca o actiune sau ca o stare rea, deci criticabila.

Parintele Staniloae a zis simplu: Raiul este un loc fara pic de ironie. Daca vrem sa ajungem acolo, sa ne straduim sa ne curatim si de formele mai subtile ale mandriei, indiferent care ar fi acestea.