Incercare de raspuns (1)
Dvs., ca romano-catolic, stiti probabil ca ideea celibatului intregului cler, nu doar a episcopilor, a aparut in partea de apus a Bisericii inca din secolul 4.
Motivatiile ar fi multe, dar incerc sa ma leg de cuvintele epistolei apostolului Pavel (Paul): "Episcopul (in alta parte zice: preotul, diaconul) sa fie barbat al unei singure femei".
Ceea ce transmite mesajul biblic este ca, in primul rand, clericul crestin sa fie barbat.
In al doilea rand, ca el are dreptul numai la o singura femeie _ atat din punct de vedere biologic, precum si al ceea ce numim azi "starea civila".
Adica, sa nu fi fost implicat in relatii naturale (sexuale) cu mai mult de o femeie, iar aceea sa-i fie sotie legitima.
Ca urmare, recasatorirea unui candidat la preotie atrage imposibilitatea canonica a consacrarii sale in vreo treapta clericala.
Insa, (ma gandesc cu minte de tehnocrat), aceste precizari se refera la ceea ce este permis clericului, mai precis ca are dreptul la o casatorie in conditii de stricta moralitate, insa nu inseamna ca el are si obligatia de a fi casatorit.
Apusul crestin al primului mileniu a luat decizia celibatului pentru toti clericii din intentia scutirii lor de alte responsabilitati decat cele ale sacerdotiului, Biserica trebuind sa fie singura lor preocupare.
Nu apreciem aici consecintele.
In partea rasariteana a crestinismului primului mileniu, s-a ajuns la impunerea celibatului doar pentru episcopi, incepand de prin secolele 5-6.
De ce ? Din cate stiu, pentru a se pune capat unei tendinte manifestata pe scara larga, din ce in ce mai suparatoare, de catre membrii familiei episcopului, incepand cu sotia, de a face "trafic de influenta" in Biserica, la cel mai inalt nivel (al episcopatului).
Dar pentru restul clerului (preoti si diaconi) a ramas valida permisiunea de a se casatori.
Mai mult, pentru ca vocatia preotiei sa nu fie conditionata de statutul marital al candidatului, cei care nu doresc sa se casatoreasca au la indemana calea monahismului, calugaria, iar ei care se casatoresc devin preoti de parohie. In ortodoxie li se spune "preoti de mir", spre deosbire de preotii calugari care sunt denumiti "ieromonahi".
Pentru ca episcopatul presupune raspunderi foarte mari si foarte multe, care exclud grijile unei familii, episcopii ortodocsi se aleg de obicei dintre monahi, dar se pot alege si dintre preotii de mir ramasi vaduvi, care mai inainte de a fi ridicati la treapta episcopala trec in monahism.
|