View Single Post
  #15  
Vechi 09.10.2010, 11:39:16
Daniel777 Daniel777 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 07.01.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.721
Implicit

ISPITIRILE DIAVOLILOR ECUMENICI

Un creștin ortodox a povestit ca a fost în pelerinaj la Medjugorje, în Croația, unde se află o parohie greco-catolică și unde se arată Maica Domnului și transmite mesaje unor copii. Aici a aflat că se întâmplă mari minuni, vindecări sufletești și trupești. Într-o noapte a plouat cu stele. Enoriașii parohiei, văzând această “minune”, s-au spovedit cu toții a doua zi, crezând că vine sfârșitul lumii.

Ajuns la Medjugorje, creștinul ortodox s-a închinat în Biserică, s-a împărtășit și a urcat pe jos colina Podbrdo - Colina Aparițiilor - pe un drum care imita Drumul Crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La a unsprezecea oprire, creștinul ortodox a văzut-o pe Maica Domnului, exact cum au văzut-o și copiii și cum este sculptată în statueta ce se află în fața catedralei. În acele momente a auzit un glas care îl îndemna la pocăință și i-a părut rău de păcatele săvârșite. A auzit și alte mesaje și a trăit stări de mare bucurie. Apoi i-au venit în minte gânduri să participe activ la unirea Bisericii Ortodoxe cu Biserica romano-catolică.

În timpul pelerinajului s-a împărtășit de cinci ori la greco-catolici, dar când a revenit acasă a avut mari probleme, atat la serviciu, cât și în familie (rudele pentru care s-a rugat certându-se și bătându-se). După două zile de la sosire a avut o mare dorință de a veni la mănăstirile noastre ortodoxe și a se ruga. Tot după două zile credinciosul ortodox a început să citească din nou Acatistul Rugului Aprins al Maicii Domnului. La puțin timp după ce a citit acatistul, pe cand se afla între veghe și somn, a avut niște gânduri de desfrânare și în cameră să a apărut “un părinte” cunoscut, care s-a apropiat de el. Un gând îi spunea însă că nu este părintele pe care îl cunoștea și, într-adevăr, când s-a uitat mai cu atenție, a văzut că era altcineva. “Părintele” respectiv s-a apropiat de el și în acele momente a simțit o forță rea, care apăsa asupra lui. A vrut să facă cruce, dar era paralizat și nu putea mișca mâna.

În partea lui stangă era un alt “părinte”, care avea un epitrahil negru și a vrut să i-l pună pe cap. În acele momente de cumpănă, creștinul ortodox s-a rugat Maicii Domnului și a făcut cruce cu limba, cele două persoane dispărând ca prin minune.

Creștinul a fost apoi la un duhovnic iscusit și s-a spovedit, iar acesta i-a spus urmatoarele:

Un părinte duhovnicesc văzator cu duhul, care a fost în acel loc, a constatat că vedeniile și mesajele pe care le primesc și le transmit vizionarii nu sunt de la Dumnezeu.
Stările de bucurie și fericire trăite de credincioșii ortodocși care merg la Medjugorje nu sunt de la Duhul Sfant.
Orice abatere de la credința ortodoxă descoperită de Dumnezeu oamenilor este datorată diavolilor teologi-arhiconi care intră în mintea oamenilor mândri.
Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe interzic participarea la rugaciune și în special împărtășirea credincioșilor ortodocși la alte religii și confesiuni creștine, pentru a nu primi în sufletele lor din duhurile diavolești care se află în acele locuri.
Creștinul ortodox care părăsește Biserica Ortodoxă, unde se află plinătatea Harului și a Darurilor Dumnezeiești, și merge la alte confesiuni creștine ca să se roage și să se împărtășească, va primi de acolo duhuri diavolești.
Acest lucru îl vedem și din relatarea creștinului ortodox care a fost în pelerinaj la Medjugorje. S-a văzut însă că prin citirea Acatistului Rugului Aprins al Maicii Domnului, ca de altfel și prin citirea altor Acatiste și prin spovedanie, Dumnezeu a alungat, prin Maica Domnului, diavolii pe care îi primise creștinul ortodox care participase la rugaciune și împărtășire cu cei de altă credință.

Această întâmplare este, de fapt, o minune dumnezeiască, pentru că sunt și alte întâmplări nefericite, în care creștinii ortodocsi pierd Harul Duhului Sfânt și rămân cu acele duhuri diavolești și cu credința rătăcitoare sau eretică, ori trec la alte secte.


de Monah Paraschiv CLEOPA. Credința ortodoxă, Februarie 2000. Atitudini, Pg. 15
Reply With Quote