[Lavrentiu]

În prealabil postat de inorog

"Rasul din film al lui Hristos este un ras intrutotul lumesc. Eu cred ca de multe ori Mantuitorul a zambit, dar nu exista nicio mentiune in Scriptura ca Iisus Hristos ar fi ras. In hohote."

Frate, nu exista mentiuni ca Iisus (Doamne iarta-ma) s-ar fi scarpinat. Nu exista mentiuni ca ar fi aprobat pictarea unui tablou. Nu exista o gramada de alte lucruri. Si cu regret, tocmai interpretezi Scriptura in spirit protestant. Daca nu scrie acolo, gata, erezie. Ortodoxia dupa cum o cunosc eu (admit ca o pot cunoaste foarte gresit) spune cam asa: e bine ca imaginile despre Iisus sa produca o gandire cuviincioasa pe cat e cu putinta. In sensul acesta exista o libertate de exprimare mai mare decat la alte culte, care cauta litera. Iisus a produs scandal rigoristilor vremii mancand cu prostituate si cu vamesi, ba pomeneste ca era facut "betiv si mancacios". Daca vrei sa-l convocam pe Ioan Gura de Aur ca sa ne spuna cat de ortodoxa e locomotiva de tren, hai s-o facem, dar nu e folositor. Eu unul am incercat sa gasesc in film lucrurile care ne apropie de marturisirea credintei autentice, nu cele care ne despart. Din acelea din urma am destule pe dinauntrul meu si nu doresc sa port prea mult grija altora cu exceptia unui pericol iminent sau inteligibil pentru aproapele. Pericolul pe care-l descrii e prea mic (sau cum vrei s-o iei, prea mare...) pentru cine sunt eu. Daca cineva ca madam Mungiu ar reitera piesa blasfematoare "Evanghelistii", acolo am discuta altfel pentru ca aceea e declaratie de razboi. La Mel si Patimile lui Iisus eu unul cred ca se aplica aceasta (si sa luam nota ca sunt doua paragrafe aproape unul dupa altul):

33. Şi au venit în Capernaum. Şi fiind în casă, i-a întrebat: Ce vorbeaţi între voi pe drum?
34. Iar ei tăceau, fiindcă pe cale se întrebaseră unii pe alţii cine dintre ei este mai mare.
35. Şi şezând jos, a chemat pe cei doisprezece şi le-a zis: Dacă cineva vrea să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor.
36. Şi luând un copil, l-a pus în mijlocul lor şi, luându-l în braţe, le-a zis:
37. Oricine va primi, în numele Meu, pe unul din aceşti copii pe Mine Mă primeşte; şi oricine Mă primeşte, nu pe Mine Mă primeşte, ci pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
38. Şi I-a zis Ioan: Învăţătorule, am văzut pe cineva scoţând demoni în numele Tău, care nu merge după noi, şi l-am oprit, pentru că nu merge după noi.
39. Iar Iisus a zis: Nu-l opriţi, căci nu e nimeni care, făcând vreo minune în numele Meu, să poată, degrabă, să Mă vorbească de rău.
40. Căci cine nu este împotriva noastră este pentru noi.
41. Iar oricine vă va da să beţi un pahar de apă, în numele Meu, fiindcă sunteţi ai lui Hristos, adevărat zic vouă că nu-şi va pierde plata sa.

I se cuvine lui Hrisostom sa faca deosebiri cu asprime, pana la litera si colt de litera, intrucat el cu asprime si-a aplicat toate acestea lui insusi. Eu nu m-am facut sluga tuturor in nici un fel cum s-a facut el, ca sa pot judeca, si am intemeiere in ce am citat mai sus cata vreme nu e calcata dogma sau pusa inainte blasfemie pe fata.
Dumnezeu sa ne ajute.

Frate, ma crezi sau nu, dar nici mie nu-mi place rigorismul si cred ca Ortodoxia e in primul rand vietuire autentica in duh si abia mai apoi religie - in sensul teologiei.

Dar in unele puncte, vrei sau nu, ne despartim ca ne desparte limbajul si bariera asta a forumului. Daca am sta fata catre fata am cadea de acord, ca doar nu discutam dogme, ci in cel mai bun caz pareri teologice.

Tu zici: "Daca vrei sa-l convocam pe Ioan Gura de Aur ca sa ne spuna cat de ortodoxa e locomotiva de tren, hai s-o facem, dar nu e folositor."

Dar dai un exemplu imposibil de realizat. Eu nu vorbesc decat despre ceea ce a afirmat la un moment dat un mare Sfant al nostru. Si el nu isi vorbea siesi, ci ne vorbea noua. Adica mie mi-a zis: "Hristos nu a ras niciodata". Dar in alta parte zice: "Rasul nu e rau in sine". Si eu tind sa ii dau dreptate. Adica nu mi-l pot imagina (eu, pacatosul) pe Hristos razand in hohote. Mel a putut. Good for him, ca sa zic asa.

As putea continua pe tema asta a rasului, dar n-are niciun rost si pentru noi 2 probabil ca nu e relevant.

Revenind la film: uneori am tendinta sa fiu drastic si sa judec. Dar nu incerc sa conving, mie pur si simplu filmul mi-a dat o impresie - teologic - negativa, cu cateva exceptii.

Nu imi place filmul, dar asta nu inseamna (ca sa-i raspund lui Costel) ca neg patimile Mantuitorului. Dar vorbind de acest subiect, Pr. Staniloae de ex. scoate in relief faptul ca suferinta creste si scade proportional cu existenta spirituala la care e conectata. Aceasta este adevarata drama care se petrece cu Hristos, si suferinta de neimaginat, intrucat "a reverberat pana in adancurile Sfintei Treimi". Despre asta as vrea sa vad un film. In rest, omenesc vorbind, au fost altii ale caror patimi au fost mai ingrozitoare. In acest registru, un film despre Aiud e mai tare decat "Patimile lui Hristos".

Har si pace.