Citat:
În prealabil postat de coralina
Se poate, dar ca aceasta "putinta" sa fie posibila, postul si rugaciunea sunt necesare iar nu culcarea pe-o ureche in ideea "oricum pacatuiesc si nu mai e speranta pentru mine".
|
Coralina, eu nu cred că anna sau padre Gheorghe au vrut să spună că este un lucru rău a ține post. Că postul e ceva care nu trebuie făcut de credincioși. Eu, în mod sigur nu am spus asta. Dimpotrivă, postul e de folos sufletului și bineplăcut lui Dumnezeu. Multe haruri lucrătoare pot fi dobândite prin post, ca și prin rugăciune, fapte de milostenie, ierurgii, devoțiuni, omilii sau lecturi pioase. Pericolul este acela de a atribui postului un atribut pe care nu îl are: acela de a face ca păcatele să fie iertate. De a ține, deci, post ÎN LOC DE Spovadă și nu ÎN COMPLETARE la Spovadă, ÎN PREGĂTIRE pentru Spovadă sau ca act penitențial CONSECUTIV Spovezii. Teribila înșelare, de care vorbeam, este a crede că ținând post și continuând a trăi în păcat te aranjezi cumva cu Dumnezeu, de a crede că ești în stare harică, în vreme ce ești, de fapt, în stare căzută. Care credincios ar fi așa de smintit încât să spună că a mânca anafură este lucru rău ? Anafura ajută mult, dar ea nu este Sfântul Trup. A atribui postului virtuți salvifice este așa cum ai confunda anafura cu împărtășania. Admit că, în cazul unor persoane care nu au suficient curaj de a se lăsa complet în voia Domnului, postul îi poate ajuta în dobândirea curajului necesar. Dar asta e valabil o vreme și cu condiția de a fi în perfectă sănătate trupească: nu știm când este ceasul secerișului pentru fiecare dintre noi. Să îndrăznim, El ne vrea sfinți ! El ne-a dat nouă tot ceea ce este necesar ca să Îl urmăm. Să o facem cu entuziasm, cu cea mai deplină încredere, bineștiind pe mâinile Cui ne încredințăm viețile noastre. Să răspundem chemării Sale nu cu amânare, ci spunându-I: "la cuvântul Tău, voi arunca mrejele !"