Citat:
În prealabil postat de andreicozia
Cu tot respectul Axios, eu cred exact pe dos
Cu ochii deschisi , ne deschidem larg catre tot felul de distrageri care ne inconjoara in biserica si la care "ne fuge mintea" scapind esentialul...si nu este neaparat vorba de pantaloni sau fuste strimte, bluze pe corp, decolteuri si obrajori ci ne fuge mintea care cauta o scapare de rugaciune si catre alte detalii, arhitecturale, povesti din minte, intrigi, etc, orice numai sa nu ne rugam...
Asta este una din motivele decorarii TOTALE a bisericilor noastre cu fresca religioasa, ca peste tot unde incerci "sa scapi" rotind ochii in cap, sa dai de Hristos!!
Deci este studiata treaba, de mii de ani, de cei mai destepti ca noi...
|
Multumesc pentru sfat frate Axios!
In practica eu tind sa aplic ceea ce spune fratele Andrei in postarea citata mai sus. Cu ochii inchisi ajung sa "traiesc" ceea ce pronunt cu limba; de multe ori proiectez cu ochii mintii imagini care ilustreaza cuvintele rugaciunii. De exemplu, daca rostesc Rugaciunea inimii mi-l imaginez pe Domnul Iisus Hristos miluindu-ma pe mine, pacatoasa. Sau, la rugaciunea de seara catre Ingerul pazitor, il "vizualizez" pe acesta ocrotindu-ma, etc.
In biserica, la Sfanta Slujba, mi se intampla asa cum spune fratele Andrei, sa fiu distrasa de multe lucruri din jurul meu - din putinatatea sporirii duhovnicesti, fireste. Asa ca inchid ochii si ma rog de fiecare data cand imi simt atentia captata de oamenii din jur sau de ganduri care nu au legatura cu scopul prezentei mele in biserica.
Doamne ajuta!