In, perioada celui de al doilea razboi mondial, cinci episcopi catolici au fost trimisi in lagarele mortii. Destul de putin fata de Ucraina sau Romania, unde comunistii i-au trimis in lagar pe toti.
Procentul de preoti catolici trimisi in lagare de nazisti a fost de 18 %. Numarul preotilor declarati fericiti martiri (adica pentru care Roma dispune de dosare complete si au trecut de furcile caudine ale procesului de beatificare) este de 108.
La Dachau au fost ucisi in jur de 2 600 de preoti catolici din 24 de tari, majoritatea polonezi. Numarul total de preoti polonezi ucisi in lagare a fost de 1992.
In concluzie, pretul de sange platit de clericii catolici in rezistenta lor contra nazismului a fost enorm. Pe de alta parte, a fost considerabil mai mic decat cel platit contra comunismului. Nazistii nu au indraznit, cel putin, sa scoata Biserica in afara legii, ceea ce comunistii au indraznit. Nici nu au avut tupeul sa o declare unificata cu vreo Biserica nationala schismatica, ceea ce in Romania, sau in Ucraina a fost cazul. In ceea ce priveste patrimoniul, desi au existat confiscari (denumite, in epoca, "rechizitii"), nu s-a luat TOT: biserici, case parohiale, scoli, spitale, alta asezaminte si odoarele bisericesti), precum s-(a luat in Romania sau in Rusia.
|