Adevarul faptic este, cred sincer, la Iuliu. Adevarul uman este, cred, la mijloc. Il inteleg pe Mihai perfect: are motivele sale.
Problema este ca monoteismele stricte sunt viciate de un fanatism autocatalitic. Orice si oricine sustine cu presa, diplomatie, arme si bani islamismul dement al celor din SI face lucrarea Intunericului. Clar!
O problema de conflict personal, petrecuta acum doua saptamani, m-a facut sa imi reevaluez pozitiile serios. Poate as fi mers, daca eram inca la varsta mintii inflamate de hormoni, ca voluntar pro-Assad/Putin acolo. Poate. Sunt totusi un amestec paradoxal de isterie, lasitate si intelepciune. Insa acea amenintare, in mare parte meritata, prin care trecui, m-a facut sa valorizez mult mai adanc viata umana si libertatea. Am invatat pe pielea mea, cu pretul unuei frici devorante si unei umilinte personale, discrete dar nu mai putin eficiente educativ, la care m-am autoexpus din propria prostie, sa ma pun intotdeauna (si) in locul celui din fata mea, care gandeste opus mie. Ce lucrare a avut Dumnezeu: mort de frica, am descoperit valaorea temperantei in atitudini, ganduri si comentarii.
Nu pot ucide un om. E drept ca privesc o anume tabara ideologica ca fiind the ultimate plague, dar am incetat sa mai judec oameni si sisteme politice: pana la ruma, mam format intr-o lume occidentala, si am avut multe avantaje culturale si personale din asta. Exista o Dumnezeire acolo Sus, si toata judecata e a Lui. (Nu e mai putin adevarat ca sunt nitel eretic marcionit, si de asta detest ISIS, nu numai datorita macelurilor: pentru ca se revendica de la nebunia monoteista abrahamica semita obsedata de acel zeu sanguinar, unic si contradictoriu, care imi este deosebit de urata si este prezenta din abundenta in VT si Quran; Iuliu stie ce vreau sa zic: adica punerea intotdeauna a nebuniei ucigase a zeului sau demonului sau ce este creatura care ordona masacre in cartile mentionate, mai pressus de slaba, dar uneori nobila intepeciune si ponderatie umana din ce se numeste "legea Firii").
Pe de alta parte, observ la toti politicienii ca vorbesc de razboaie si de dislocari si exterminari de populatii si gherile de parca ar fi vorba de momentul neplacut al cutareia constipatii, care a trecut, cam greu, ce-i drept. Si ma sperie treaba asta.