În prealabil postat de antoniap

Cartea intitulata Parintele Gabriel Nicu, un om indumnezeit prin Har, pe langa minuni, contine niste marturii si sfaturi care deranjeaza, caci parintele spunea lucrurilor pe nume, fara ocolisuri. Iar darul inainte-vederii Parintele chiar il avea. Cat despre minuni oarecum neobisnuite in zilele noastre, acestea chiar s-au savarsit prin rugaciunile acestui tanar preot seminarist pe care unii dintre cei mai in varsta il priveau cam ,, de sus."Cine s-ar fi apucat sa se joace ,,de-a minunile" daca nu ar fi fost crestini de ale caror marturii trebuie sa se tina cont totusi. Minte unul, mint doi, hai zece, dar cand sunt mai multi insemna ca exista ceva si ca acesti oameni trebuie ascultati. Cine stie aceste taine mai bine ca ei?

Stiind ca Editura ,,Credinta Stramoseasca'' este o editura serioasa, niste crestine au adunat marturii si le-au predat acestei editurii care a promis ca se va ocupa si de primirea binecuvantarii necesare. Iar editorul care este fiu duhovnicesc al parintelui Iustin Parvu, a facut unele corecturi, a mai introdus si cateva fraze care nu i-au apartinut parintelui, apoi a semnat cartea cu pseudonimul ,,Ieromonahul Teognost. "

Nu se stie ce binecuvantari a obtinut editura. Cert este ca in momentul in care cartea a ajuns la Patriarhie , iar cei de la editura precum si parintele Iustin au fost luati la intrebari in legatura cu continutul acesteia, cu totii s-au dezis de ea, pur si simplu, fara explicatii si fara argumente, intr-un mod pe care ma abtin sa-l comentez. In definitiv, fie voia Domnului in toate, dar poate ca acum voia Domnului este sa spun adevarul. Caci minunile sunt ale lui Dumnezeu pe si le-a facut spre slava Sa prin cine a voit.

Asa cum a precizat d-l Bogdan Stanciu, parintele Tanase n-a fost oprit de la slujire din pricina acestei carti, asa cum sustine parintele Iustin Parvu. Iata de ce e nevoie de mult discernamant.

Despre parintele Paisie Aghioritul au scris in primul rand niste maicute care l-au cunoscut foarte bine. Care scriitor se apuca sa scrie despre cineva pe care nu-l cunoaste?

Parintele Gabriel Nicu a colindat o multime de manastiri inainte de a fi preot si a cules invatatura cu multa ravna. A pus accent pe aspectele practice, pe nevointa ascetica. S-a format in primul rand la picioarele pustnicilor. Iar parintele Argatu l-a ajutat de asemenea sa-si continue urcusul duhovnicesc. A dobandit treptat darul discernamantului si a preluat de la fiecare ce a fost bun. Cine i-a vazut privirea patrunzatoare de copil, inocenta, smerenia si cine l-a vazut rugandu-se n-are cum sa spuna ca in sufletul Sfintiei Sale era loc si pentru fortele raului. Cine spune, o face pe raspunderea lui.

Si apoi linistea pe care o simteam dupa ce ma intorceam de la slujbele parintelui. Parintele Gabriel Nicu a fost in primul rand un om. Un om placut lui Dumnezeu in inima caruia Duhul Sfant si-a facut salas. Pur si simplu nu poti sa dispretuiesti numai omul fara a-L jigni si pe Dumnezeu.

Dumnezeu sa ne ocroteasca pentru rugaciunile parintelui Gabriel!