[quote=ovidiu-s;98317][SIZE=3]Ioan 8. 56-58 “Avraam, părintele vostru, a fost bucuros să vadă ziua Mea și a văzut-o și s-a bucurat. Deci au zis iudeii către El: Încă nu ai cincizeci de ani și l-ai văzut pe Avraam? Iisus le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt mai înainte de a fi fost Avraam.” [][/SIZE]
[SIZE=3][/SIZE]
Să vadă ziua Mea. O veche tradiție iudaică spunea că în legătură cu experiența relatată în Geneza 15,9-21, Avraam a primit o descoperire a viitorului. Cartea apocrifă 4 Ezra (2 Ezra în versiunile engleze) conține următoarele: „Tu ai ales pentru tine pe unul dintre ei al cărui nume era Avraam: pe el l-ai iubit și numai lui i-ai descoperit sfârșitul timpurilor în taină noaptea” (3,14, ed. R.H. Charles).
A văzut-o și s-a bucurat. Iudeilor le displăcea aplicarea din partea Lui a viziunii despre viitor a lui Avraam la Sine. Avraam dorise cu înfocare să Îl vadă pe Mântuitorul făgăduit și când i s-a dat descoperirea, s-a bucurat. Prin contrast, iudeii, al căror privilegiu era să vadă zilele lui Mesia în realitate, erau turburați și mânioși.
N-ai nici cincizeci de ani. Potrivit cu Numeri 4,3 fiii lui Chehat urmau să servească de la vârsta de 30 de ani la aceea de 50 de ani. Vârsta de 50 de ani era deci într-un anumit sens o vârstă de pensionare. Dincolo de aceasta, serviciul obligatoriu înceta, dar puteau să dea ajutor în Cort potrivit cu puterea lor (Numeri 8,25.26). Iudeii, fără îndoială, vorbeau în numere rotunde. Isus era de fapt numai de 33 de ani (vezi p. 242; vezi la Luca 3,23).
Înainte ca să se nască Avraam. [„Înainte de a fi fost Avraam”, KJV]. Mai degrabă, „înainte ca Avraam să ajungă la existență”. Verbul este ginomai ca în cap. 1,6 și nu eimi ca mai târziu în versetul acesta (vezi la cap. 1,1). Aceeași combinare de verbe apare în LXX-a la Psalmii 90,2: „Înainte ca munții să fi fost dați la iveală [ginomai]... din veșnicie în veșnicie tu ești [eimi] Dumnezeu.” Vezi la Ioan 1,1.
Eu sunt. -Grec. =ego eimi, folosit aici în înțelesul lui absolut și înțeles de iudei ca o revendicare de divinitate (vezi la v. 24). Pentru o discutare a acestui titlu al Dumnezeirii vezi vol. I, p. 170-173.
[SIZE=3][/SIZE]
|