[OryNider]

Se pare că unii au înţeles greşit. Nimeni nu este aruncat în focul veşnic înainte de Judecata de Apoi.

Dacă cineva face fapte bune şi are conştiinţa adică sufletul împăcat poate dormi liniştit noaptea şi îşi găseşte odihna.

Dimpotrivă cel pe care îl mustră conştiinţa tot timpul că nu a făcut cea ce trebuia nu îşi poate găsi odihna, iar dacă ştie că urmează a fi executat nu poate dormi deloc sau are coşmare groaznice.

Cuvântul iad din limba română modernă provine din cuvântul "iades" din limba veche care este înprumutat din grecescul hades şi are tălmăcirea "locuinţa morţilor".

Imediat ce omul moare conştiinţa sau sufletul omului este păstrat în acest loc numit hades într-o stare de adormire sau semicoştienţă pentru înviere, cei mântuiţi pentru aşteptarea răsplatei iar cei răi pentru judecată.

Acest loc este înpărţit în mai multe nivele între care sunt prăpastii ca să nu se poate trece dintr-o parte în alta, doar îngerii credincioşi putând trece.

În adâncul s-au abisul hadesului care este aprope de miezul fierbinte al pământului fiind legaţi îngerii care au înşelat oamenii înainte de potop şi au dat naştere la hibrizi sau uriaşi. (vezi Iuda 1:6) Acest abis sau mijloc fiebinte al Pământului va fi extins după Judecată pe întreg Pământul care va fi astfel mistuit şi pustiit ca celate planete care nu au atmosferă respirabilă şi mări.

Şi am văzut cer nou şi pământ nou. Căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut; şi marea nu mai este. (Apocalipsa 21:1)

Aceste lucruri erau cunoscute de toţi în perioda primului secol şi nu necesita explicaţii suplimentare.

Revenind la pildă, omul bogat era viclen chiar şi în coşmarul cel trăia în iad a încercat ca să obţină aprobarea lui Araaam şi mila lui Lazăr şi astfel la Judecată să se scape de acuzaţia că nu la ajutat pe Lazăr. Iar Avraam îl mustră în prima fază iar apoi îi explică că omul trebuie să se asculte de Dumnezeu atîta timp cât e în viaţă căci apoi nu se mai poate schimba nimic.