[COLOR=black][SIZE=4]Dar aceste motive nu erau ?nt?mplatoare, caci se stie ca pagīnii se ?nchinau soarelui, lunii, animalelor si chiar pietrelor. Podoabele femeiesti, cīt si cele barbatesti, reprezentau aceste obiecte idolatrice.
Traind multa vreme īn robia egipteana, poporul evreu a preluat multe obiceiuri, pentru care a atras mīnia lui Dumnezeu. Caci aveau porunca de la Dumnezeu: “De datinile pamīntului Egiptului, ?n care ati trait, sa nu va tineti, nici de datinile pamīntului Canaanului, ?n care am sa va duc, sa nu va tineti nici sa nu umblati dupa obiceiurile lor” (Levitic. 18, 3). “Idolii dumnezeilor lor sa-i ardeti cu foc; sa nu doresti a lua argintul sau aurul de pe ei, ca sa nu-ti fie aceasta cursa. Si urīciunea idoleasca sa n-o duci ?n casa ta ca sa nu cazi sub blestem, ca ea” (Deut. 7, 25-26).
Dar poate ca acestea le-a zis Dumnezeu numai pentru evrei si numai pentru timpul acela? Caci multe dintre porunci s-au dat anume astfel, pentru un anume timp si situatie, iar mai tīrziu au fost schimbate, cum ar fi taierea īmprejur, ziua s?mbetei s. a. Dupa cum spune si “Apostolul neamurilor” – Pavel: “ca de va veti taia īmprejur, Hristos nu va va folosi la nimic” (Galateni 5, 2); si “cei ce voiti sa va īndreptati prin Lege v-ati īndepartat de Hristos, ati cazut din har” (5, 4).
Se pare ca nu. Acelasi Apostol scrie īn Epistola catre Timotei: “Asemenea si femeile, īn ?mbracaminte cuviincioasa, facīndu-si lor podoaba din sfiala si din cumintenie, nu din par īmpletit si din aur, sau din margaritare, sau din vesminte de mult pret; ci din fapte bune, precum se cuvine unor femei tematoare de Dumnezeu” (2, 9). Iarasi vedem ca se specifica aurul si margaritarele, ca ceva negativ.
Fara īndoiala, bijuteriile sīnt izvor de rautate. Nu īn zadar din ele s-a facut si cel mai mare rau cu putinta, simbolul lepadarii de Dumnezeu - vitelul de aur din Vechiul Testament. Atunci cīnd poporul evreu s-a razvratit īmpotriva lui Dumnezeu el si-a facut idol din cerceii femeilor si fetelor israelitence (Ies. 32, 1-4).
Dintotdeauna, bijuteriile si podoabele au fost simboluri ale desfrīnatelor. Iata cum descrie Sf. Ioan Teologul īn Apocalipsa pe “desfrīnata cea mare”. “Si a venit unul din cei sapte īngeri, care aveau cele sapte cupe, si a grait catre mine, zicīnd: vino sa-ti arat judecata desfrīnatei celei mari, care sade pe ape multe, cu care s-au desfrīnat ?mparatii pamīntului si cei ce locuiesc pe pamīnt s-au ?mbatat de vinul desfr?narii ei. Si m-am dus, īn duh, ?n pustie. Si am vazut o femeie sezīnd pe o fiara rosie, plina de nume de hula, avīnd sapte capete si zece coarne. Si femeia era īmbracata īn purpura si īn stofa stacojie si īmpodobita cu aur si cu pietre scumpe si margaritare” (17, 1-4).
Iata ca ceea ce personalizeaza pe desfrīnata sīnt aurul, pietrele scumpe si margaritarele. Despre nici o femeie n-am vrea sa se spuna īn ziua judecatii: “Si am vazut o femeie, beata de sīngele sfintilor si de sīngele mucenicilor lui Iisus, si vazīnd-o, m-am mirat cu mirare mare” (Apocalipsa 17, 6).
Sa scoatem de pe noi, ca dovada a pocaintei, podoabele si hainele īnfrumusetate. Caci atunci cīnd a voit sa-i ierte pentru idolul pe care si l-au facut, Dumnezeu le-a zis iudeilor, prin Moise: “Voi s?nteti popor ?ndaratnic. De voi merge eu īn mijlocul vostru ?ntr-o clipeala va voi pierde. Dezbracati acum de pe voi hainele voastre cele frumoase si podoabele voastre si voi vedea ce voi face cu voi” (Ies. 33, 5-6).
Lepadarea podoabelor si a hainelor frumoase este un mod de a milostivi pe Dumnezeu, pentru care putem capata iertare de pacate: “Si iata noi am adus prinos Domnului, fiecare ce am putut dobīndi din lucrurile de aur: lanturi, bratari, inele, cercei si salbe, pentru curatirea sufletelor noastre īnaintea Domnului” (Num. 31, 50).
O estimare psihanalitic?
Dar acum sa dam o explicatie mai exacta si mai rationala, folosindu-ne chiar de experienta psihologiei īn acest sens, pentru a fi mai aproape de ?ntelegerea si sensibilitatea omului contem-poran. Ce determina pe o femeie sa se machieze, sa-si puna cercei si sa poarte inele, fie ca este tīnara, batrīna, bogata, saraca, frumoasa sau urīta? Pentru ce au fost inventate bijuteriile, machiajul, valurile si toate celelalte? Au ele vreo legatura cu desfrī-narea? ?n ce masura?[/SIZE]
[/COLOR]
|