Intr-o noapte(ba chiar dimineata)am visat ca sunt insarcinata cu al doilea copil si eram foarte fericita,in conditiile in care eu nu mai intentionez sa mai fac vre-un copil.Am un baietel.Intotdeauna mi-am spus ca mi-ar fi foarte greu sa iau o decizie in cazul in care as ramane insarcinata,sa-l las,sau sa nu-l las!Cu toate ca nu concep posibilitatea avortarii,insa imi este foarte greu,dpdv rational sa admit a mai face copii in conditiile in care starea mea psihica simt ca nu ar putea face fata inca unui copil,pentru ca am suportat multe stari depresive si de anxietate la sarcina si periodic,la cresterea copilului.Nu folosesc anticonceptionale sau alte metode chimice contraceptive,tin doar de calendar,dar si indulgenta sotului meu face posibila abstinenta intr-o oarecare masura.
Nu ma ajuta nimeni,mama mea aproape ca a uitat unde stau,cu toate ca trece mai mereu prin cartierul meu.Nu am facut nici un avort si mi-ar fi extrem de greu sa concep asa ceva.Mi-am spus intr-o zi,ca daca voi ramane vre-odata insarcinata,din nou,voi pastra copilul,cu orice cost si cu orice risc.
Voi lasa viata sa-si urmeze traseul ei natural si atat de minunat si voi incerca sa am ceva mai multa credinta si speranta ca acel sufletel va izbuti,si eu prin el,in lumea asta plina de suferinta si dezamagire.Tocmai aceasta este scanteia in tot acest hazard de neputinta,un sufletel,o viata...o speranta!
Nu putem condamna tineretul pentru greselile iminente,pentru ca in tinerete aproape ca nu gandesti,te avanti spre culmi desarte,amagitoare si pline de intensitate,fara sa-ti dai seama ca acele culmi,acele decizii iti pot determina chiar viitorul,si va trebui sa traiesti cu ele.Am observat ca tinerele adolescente nu primesc o educatie sexuala in familie,parintii multumindu-se astfel,sa considere ca le protejeaza categoric de subiectul sexului,efectul fiind tocmai invers.
Mamele,nu sunt ajutate de societate,nu sunt ajutate de sotii lor,nu au nici chiar ele o educatie sexuala adecvata si astfel apare imprevizibilul,nedoritul si dezastrul acesta al intreruperii de sarcini nedorite.
Nu Dumnezeu face posibila efectuarea atator avorturi,asa cum nici El nu face posibila atatea sarcini nedorite,ci ratiunea omului,discernamantul cu care acesta a fost inzestrat si la care refuza sa apeleze pentru o vietuire decenta si echilibrata cu spiritualitatea si calitatea noastra umana.
|