De obicei, cānd oamenii vorbesc despre tradiţie, cu mai multă ori mai puţină veneraţie, cu mai multă ori mai puţină īnţelegere, se referă la ceva ce ţine de trecut. Chiar şi īn mintea teologică a pătruns această idee. Există pānă şi demarcaţii istorice, gen tradiţia apostolică, tradiţia primelor secole creştine, tradiţia primului mileniu, sau chiar distincţii oarecum sofisticate, gen tradiţia şi tradiţiile ori Tradiţia cu T mare şi tradiţia cu t mic
Tradiţia nu este un depozit, ceva despre care să vorbeşti la trecut. Chiar dacă vine de undeva, ea nu a rămas sigilată īn trecut. Tradiţia este prin definiţie viaţă, ceva ce se trăieşte aici şi acum, īntr-o anumită manieră, potrivit anumitor criterii şi urmărind anumite scopuri. A fi tradiţional este a asuma viaţa de zi cu zi īntr-un anumit spirit, ar spune Mircea Eliade, după cum a nu fi tradiţional reprezintă reversul acelei maniere, dar nu mai puţin un mod de viaţă. A fi tradiţional este a trăi nu orbeşte, ci plasāndu-te īntr-un sistem de referinţă, īn interiorul unei īnţelepciuni care garantează eficienţa modului tău de a vieţui. A nu fi tradiţional īnseamnă a trăi după a ta voie, lipsit de criterii, ignorānd acea īnţelepciune a experienţei care nu poate fi pānă la urmă īnlocuită, īnţelepciunea generaţiilor dinainte.
A ocoli liturghia eclesială este a recunoaşte că vrei să trăieşti după a ta voie şi poftă. Pentru că liturghia Bisericii este tradiţia. Savanţii noştri (numiţi de Scriptură cărturari şi farisei) vor căuta mult şi bine tradiţia īn trecut, plimbānd cuvinte alese şi neīnţelese prin propriile minţi şi īn faţa ochilor noştri. Dar noi ştim că liturghia este tradiţia şi că nu avem de ce să o căutăm īn trecut. Sau, dacă ne vom uita īn urmă, aceasta va fi pentru a primi confirmarea că aşa a fost dintru īnceput. Liturghia Bisericii este tradiţia vie şi tradiţia trăită de noi.
Liturghia este tradiţia vie pentru că aici se consumă īntr-un ameţitor rezumat īntreaga iconomie a iubirii lui Dumnezeu faţă de noi. Aici suntem īndumnezeiţi prin ascultarea Cuvāntului rostit, aici suntem īndumnezeiţi prin şederea la masa Cuvāntului īntrupat.
La Sfīnta Liturghie īn deosebi īn Republica Moldova se practică atingerea Potirului de capul credincioşilor,acest lucru nu este prevazut īn rīnduiala bisericească.Se poate īntīmpla ca neintenţionat sau intenţionat să se verse potirul care este cu trupul şi sīngele Mīntuitorului no stru Iisus Hristos şi ar fi un păcat şi o nepăsare faţa de cele sfinte ale lui Dumnezeu.
Se spune ca:
--lumīnarea cu care s-a mers la biserică de Inviere trebuie păstrata peste an. Se aprinde īn timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.
--īn Ziua Crucii nu trebuie sa mănanci fructe care conţin semnul crucii īn interior: nuci, mere.
-cel care moare īn Vinerea Paştelui, va ajunge direct īn Rai.
--daca te tunzi īn Vinerea Paştelui, nu vei avea dureri de cap tot anul.
--aduce ghinion sa porţi pantofi noi de Craciun.
--un cer senin de Craciun anunţă un an roditor.
--daca bate vintul de Craciun, anunta ghinion.
--nu e bine ca īntre Crăciun şi Anul Nou să se tricoteze, să se coase, să se spele rufele.
Īn noaptea de Paşte, la biserică, se sfinţesc cozonacii făcuţi in diferite forme, numiţi īn Bucovina Babele". Un obicei care se practică numai īn Bucovina īn noaptea de Inviere este acela ca fetele să se ducă īn clopotniţă şi să spele limba clopotului cu apa neīcepută. Apa neīncepută īnseamnă că persoana care a scos-o din fīntana să nu vorbească pīnă cīnd va fi folosită la spălatul clopotului. Cu această apa se spala apoi fetele īn zorii zilei de Paste ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele.
In Banat, īn dimineaţa zilei de Paşte, copiii se spală pe faţă cu apă proaspătă de la fīntīnă īn care s-au pus un ou roşu şi fire de iarba verde.
In Dobrogea, acest obicei este completat cu un bănuţ de argint.
In Bucovina, īn trecut, feciorii īşi alegeau un crai dintre cei mai harnici pentru a le judeca şi pedepsi toate greşelile facute de-a lungul anului. Cei gasiţi vinovaţi erau purtaţi in jurul bisericii şi la fiecare latură erau loviţi cu vergele de lemn la tălpi pentru a nu mai repeta greşelile īn anul viitor.
Craciunul (25 decembrie): pana in secolul XIX, romanii au sarbatorit Anul Nou in ziua de Craciun. Pentru ca aceasta avea o importanta atat de mare, Biserica a suprapus acestei date sarbatoarea Nasterii Domnului. Aceasta se sarbatorea pe 6 ianuarie, aceasta data fiind doar o Nastere spirituala prin botez.
Despre īngeri se spune că ei la miezul nopţii mătură pămīntul de duhurile necurate pīnă īn momentul cīnd cīntă cucoşii şi oamenii nu trebuie să mănīnce de dimineaţă pentru că īngerii sau īmpartăşit de sīmbătă şi noi oamenii ar trebui să păstrăm această curăţenie īngerească.
Un alt obicei este cel de a nu lăsa copilul fără lumīnare pīnă la Botez căci dacă īl lasăm fără lumīnare diavolul īi fură sufletul de partea sa.
Pe copilul mic īn leagăn cīnd īl culci īi faci de 3 ori semnul crucii şi-i sufli de 3 ori deasupra lui ca să nu să se apropie nici un duh necurat.
Diavolul se află de patea stīngă a omului şi cind te culci trebuie să dormi pe partea stīngă căci pe partea dreaptă este Īngerul Păzitor şi el este deasupra celui Rău.
Cīnd cuiva īi ţīuie o ureche şi te īntreabă care ureche īţi ţīuie şi dacă ghiceşti urechea īnseamnă că este prieten cel care ţi-a spus .La fel īn Moldova īn Jud.Neamţ dacă īţi ţīuie urechea īnseamnă că trebuie să-ţi faci semnul crucii că altfel dracul stupeşte pe īnger īn ochi.
Nimeni să nu ridice degetul īn sus către cer cīnd arătă soarele sau luna căci scoate ochii īngerilor.
Sf.Vineri-acest eveniment este notat la Bandimussobicei observat īn Moldova din 1642-----se spuune că este o femeie īn vīrstă care vine pe la casele credincioşilor cu scopuri bune de la īnceput dar pe parcurs scopurile ei īşi arată valoarea lor adevărată ,cea rea.
Vineri nu se lucrează,nu se torce,nu se spală ,este sărbătoare deorece īn ziua de vineri a fost īngropat Mīntuitorul nostru Iisus Hristos şi se ţine post.Această bătrinică doar prin amăgiala(ex.Afara arde casa...) o poţi scoate din casă şi după care trebuie să īnchizi uşa şi să īntorci invers toate vasele pentru căci ea le porunceşte să-i deschidă uşa dar ele fiind īntoarse nu i se pot supune.
Se pedepsesc şi lucrătoarele care nu sărbătoresc ziua SF.Ignat(20 decembrie)
Strigoi,Vīrcolac,Moroi(Bucovina)Vampir,Cel Rău ...
Sīnt persoane vii sau moarte care au intenţii de a face rău,de a suge sīngele,de a omorī oameni...
Copilul īngropat nebotezat dacă nu-l uzi 7 ai cu aghiazmă se face moroi şi vine la casa unde s-a născut ori la mama sa şi-o moroieşte.(I.Creangă IV pag.149)
Se fac strigoi din cei din cei pe care-i muşcă ţīnţarul īn noaptea de Sf.Gheoghe.Se cunosc că sunt strigoi īn acea localitate unde sunt mereu secete.
Īnspre noaptea de SF.Andrei strigoii dorm afară ,ei nu mănīncă usturoi se tem de tămīie.
Poporul romān crede că fluturii sīnt suflete de copii mici .
Cine ar dori să ştie cu dinadins să ştie cine e strigoaică poate afla la Paşti īn biserică,īn următorul fel : să prindă un şarpe ,să-i taie capul să-i pună īn gură 3 fire de ai şi să-l ţină īn sīn īn biserică īn ziua de Paşti şi astfel va vedea cine e strigoaică .
La fel dacă vrei să-l cunoşti pe strigoi īl poţi afla īn modul următor: primul şarpe cel vei vedea īn luna Martie să-l omori şi să-i tai capul ,īn gură să-i pui usturoi de vară şi īn ziua de Sf.Gheorghe pīnă a răsări soarele să-l pui īn pămīnt.După ce creşte să-l strīngi.La anul īn ziua de Sf.Gheorghe să te ungi pe piept cu usturoiul şi să te urci īntr-un copac şi toate strigoaicele vor veni la copac şi se vor īnchina ,să le īntrebi planul fiecăreia şi să le porunceşti să nu facă cele rele.
La fel se face de Ziua Crucii şi se prinde şarpele,se taie capul,īn gura se pune un sīmbure de usturoi sub pragul uşii după ce creşte usturoiul se pune usturoiul īn pălărie şi se urcă īn turnul bisericii cīnd vin oamenii vei cunoaşte cine e strigoaică.
Dacă strīngi brīnza de pe dinţi īn lunia īntīia a Postului Mare dacă o păstrezi pīnă la Paşti şi apoi dacă o duci la biserică se arată strigoaicele.
Se crede că strigoaicele sunt de o putere ca Dumnezeu cu toate căci cu voia lui ele există.
Strigoi,vīrcolaci sau vampiri sunt numiţi si acele fiiinţe care mănīncă oameni sau sug sīngele animalelor sau chiar şi a oamenilor.
P.Papaghi īn cartea sa Miglenoromāniivol I pag.94 spune: Dacă trece pe deasupra mortului o vieţuitoare oarecare face acel mort să devină vampir
Mortul trebuie privegheat adică noaptea īndeosebi trebuie privegheat mortul ca să nu treacă vre-un şoarece peste mort şi să nu să se prefacă strigoi.Există oameni lupi sau cīini turbaţi,strigoii se spune că au coadă mică şi cīnd se nasc ei pe faţa lor este o pieliţă.
Exista o practică de a dezgropau morţii care se presupunea ca sunt stigoinici,ei se identificau īn mormint prin faptul ca erau amlasaţi īn mormīnt īntorşi,aveau păr,unghii şi aveau sīnge la gură.S-a interzis dezroparea morţilor presupuşi că sunt strigoinici de către :
Mitropolitul Grigorie īn Ţ.R.1762-decret,Episcopul Argeşului Iosif īn 1801,Mitropolitul Nectarie...
Sf.Haralampie este considerat apărătorul de ciumă....
Din aceasta analiză putem observa unele pratici,obiceuri,tradiţii din viaţa poporului care īşi trag originea atīt din perioada veche a păgīnismului cīt şi din unele practici,imaginaţii sau interpretări greşite a sfintei Scripturi.Toate aceste fenomene sau contopit cu tradiţia creştina şi exista īn ziua de astăzi īn interiorul cultului creştin ortodox ca nişte lucruri ordinare.
|