Pentru mine tinuta la Biserica sau in afara ei e cam aceeasi. Singura diferenta e ca-mi pun o esarfa pe cap la Biserica. Mirela, legat de ce spui tu ca si tu mergeai cu capul acoperit, dar te-ai saturat sa fii privita "ca o ciudata", nu sunt de acord. Suntem priviti putin ca niste ciudati, fiindca a-I urma Lui implica sa fim niste "nebuni" pentru aceasta societate si chiar si pentru majoritatea celor care merg la Biserica din obisnuinta, fara a avea o viata de ortodocsi autentici.
Pentru societatea actuala este o ciudatenie sa fii vazuta ca femeie tot timpul in fusta. Si atunci ce facem? Pr. Coman spunea ca semnul apropierii sfarsitului este cand nu vor mai fi diferente vestimentare si de alt tip intre sexe. Eu una ma simt perfect in fusta sau rochie, mi se pare feminin, decent si mi se pare ca ma regasesc. Iar pentru mine este extrem de important sa fiu eu, fiindca Hristos nu se poate apropia de un om care nu mai e el, ci este dupa cum vor altii, sau dupa cum crede el ca vor altii.
Apoi legat de acoperirea capului, si eu pe la Bisericile pe unde ma duc sunt vazuta mai "fundamentalista", dar nu ma intereseaza ce cred ceilalti, ci ce crede Hristos. Pentru El merg la Biserica, pentru El traiesc, pentru El ma imbrac asa, etc. Iar pentru acoperirea capului avem fundamente scripturistice. Apoi si iconografia ne invata putin. Ai vazut-o vreodata pe Maica Domnului sau oricare alta Sfanta in icoanele bizantine cu capul neacoperit? Sigur NU!
Sa fim atenti la modele si sa nu ne mai luam dupa duhul lumii!
Elena
|