" reveniea in sine " , care se face prin smerenie , smerita cugetare si iubirea de vrajmasi , cum zice sf siluan , aduna gandurile omului , care altminteri se afla raspandite in jur si pe aiurea ... prin adunarea gandurilor in sine si prin faltul ca aceste ganduri nu se mai raspandesc pe aiurea , inceteaza pacatul si omul devine curat , neprihanit ... caci daca gandurile nu se mai raspandesc in lume atunci nici poftele exagerate nu mai actioneaza si nici judecarea aproapelui , ale carui pacate nu le mai vezi ... deci smerenia este regina virtutilor , cum zic sfintii parinti ... insa exista o virtute si mai mare decat smerenia , dupa cum zice sf antonie cel mare : dreapta socoteala ... ce vrea sa spuna aceasta ? a te smeri inseamna in principiu a te intrista sau a te aduna in sine , a te pune sub altii , dar oare crestinul nu trebuie sa se si bucure uneori ? trebuie ... de aceea si smerenia trebuie sa fie practicata cu discernamant ... de aceea sf siluan ne da cel mai complet cuvant : " tine mintea in iad ( smerenie ) si nu deznadajdui ( discernamant ) " ... prin aceasta arma sunt biruite toate cursele vrajmasului si o pace de netulburat se asterne in sufletul omului ...