drept aceea si pentru a se lucra totdeauna pomenirea negraitei acesteia faceri de bine a lui Dumnezeu catre om , si pentru a se lucra de aici inainte totdeauna mantuirea oamenilor prin moartea acestuia , atat insusi cel ce cu trupul a suferit moartea aceasta , si incepatorul mantuirii noastre Domnul , cat si dumnezeiestii sai ucenici , si toti purtatorii de Dumnezeu parinti su randuit , ca de nevoie si neaparat a toata Taina sa se faca inchipuirea mortii lui , si la toata sfintita lucrare si sfntenia bisericii noastre . dar dupa mai deosebitul tip , inchipuirea stapanestii morti , la taina botezului se lucreaza , prin cele trei afundari ce intru dansa se savarsesc . am zis dupa deosebitul tip , fiinca la toate celelalte , dinafara de om se face inchipuirea stapanestii morti . iar la sfantul botez insusi omul intru sinesi lucreaza pe moartea Domnului . adica insusi cel ce se boteaza cu inchipuire moare si impreuna se ingroapa cu Iisus in apa botezului . si martor la aceasta este insusi apostolul pavel zicand : cati in Hristos ne-am botezat intru moartea lui ne-am botezat , asadar impreuna ne-am ingropat cu dansul prin botez intru moarte . deci pentru ca sa se faca intru noi asemanarea mortii lui Hristos si a ingroparii sale celei de trei zile , de nevoie se cuvine sa se faca cele trei afundari . iar altminteri este cu neputinta . si asculta cat este de conglasuita cu dumnezeiasca scriptura si cu canoanele apostolilor si predanisirea parintilor cea despre nevoia cea neaparata a afundarilor , ca acolo si sfantul dionisie areopagitul invatatorul tainelor si contemporan cu apostolii cu obisnuita sa preaslavita graire acestea tainic le teologhiseste . deci are cel ce cu sfintenie se boteaza , pe simboliceasca invatatura ce tainic il povatuieste , ca cu cele trei afundari in apa , pe domneasca incepatoare moarte a ingroparii celei de trei zile si de trei nopti a lui Hristos datatoare de viata sa o urmeze . si iarasi , osebit intr-acea de tot acoperire ce prin apa s-a luat spre inchipuirea mortii . si a ingroparii celui pururea vecuitor . de trei ori ierarhul il boteaza impreuna cu cele trei afundari si scoateri , glasuind asupra celui ce se boteaza pe intreitul ipostas al dumnezeiestii fericiri - a sfantului chiril al ierusalimului in cuvintele cele catehisitoare . a sfantului atanasie celui mult patimitor la talcuirea apostolestii ziceri : impreuna saditi ne-am facut cu asemanarea mortii lui Hristos . a sfantului grigorie de nisa on cel catehicesc mai zice tot asa . al lui ioan gura de aur in voroava 24 la ioan unde zice : " care este cuvantul botezului ? dumnezeiestii inchipuiri se savarsesc intru el , mormant , si omorare , si inviere si viata . si toate acestea in apa , omul cel vechi se ingroapa , si afundandu-se jos se ascunde tot de odata . apoi iarasi iesind noi , cel nou se ridica iarasi " . si iarasi in voroava 40 la cea catre corinteni : " si a ne boteza si a ne afunda , apoi iarasi a iesi din apa . este nchipuirea pogorarii lui in iad , si iesirii de acolo . pentru aceasta si mormant pe botez il numeste pavel , zicand : impreuna ne-am ingropat cu el prin botez . si iarasi ceea ce est mitra la prunc , aceea este credinciosului apa . ca in apa se plasmuieste si se inchipuieste " . si ioan damaschin : prin cele trei afundari botezul pe cele trei zile ale ingroparii Domnului le inchipuieste[/u] . dar ce aduc spre marturie pe parintii nostri cei vechi catre intarirea neapararii afundarilor celor intru botez ? citeasca cela ce voieste pe inteleptul barbat corderie teologul latinilor ; si-l va vedea pe el in cuvantul lui despre botez , cum surpa pe socoteala cea rea a lui toma achinatul , care slaveste ca ar fi lucru adiator , de a se face botezul ori in trei afundari , ori nu ; si cum hotaraste a se pazi cu neschimbare cele trei afundari in trei iesiri , dupa randuiala botezului al rasaritestii noastre biserici . dar si insusi numele colimvritrilor ( scaldatorilor ) intru care se botezau si se scaldau cei ce se botezau , singur prin sinesi poate dovedi nevoia afundarilor , fara de multe alte dovezi . sa afla scrisa si lexiconul frantiscului privatu , ca sfantul oton prin trei afundari boteaza , temandu-se , insa , zice , ca nu cumva latinii stricand apostolestile legiuiri cele randuite asupra botezului , sa isi pricinuiasca lorusi ocara au poruncit sa-si faca colimvritre din marmura , si sa isi statorniceasca in launtru in biserici , mai inainte fiind decat fata pamantului ca un cot , pentru va sa poata intr-insele cu lesnire afunda pruncii botezandu-i . drept aceea si in biserica sfantului marcu din venetia si pana astazi se afla o colimvritra ca aceasta spre rusinarea papistilor . inca si papa pelaghie intru un glas cu aceasta hotaraste : " ca , neaparat trebuie ca cele trei afundari la sfantul botez " . deci de vreme ce cele trei afundari si iesiri sunt de nevoie intru botez , pentru a se inchipui prin ele moartea cea de trei zile si de trei nopti si ingroparea , si invierea Mantuitorului , cu care se da de la Dumnezeu oamenilor mantuirea , si lasarea pacatelor , si impacarea cu Dumnezeu ; apoi dar stropirea apusenilor lipsita fiind de afundari si de scoateri , prin urmare este lipsita si de inchipuirea mortii celei de trei zile si de trei nopti si a ingroparii si a invierii domnului . iar daca de acestea aratat este si marturisit , ca este lipsita si de tot darul si sfintenia si lasarea pacatelor . iar de se impotrivesc latinii zicand ca stropirea lor prin cele trei chemari ale sfintei treimi este datatoare de sfintenie si de dar , inata-se , ca botezul nu se savarseste prin singure chemarile cele ale sfintei treimi , ci are trebuinta neaparat de inchipuirea mortii si a ingroparii si a invierii Domnului . ca nici singura credinta cea in treime mantuieste pe cel ce se boteaza , ci impreuna cu dansa de nevoie este si credinta cea intru moartea lui Hristos si asa prin amandoua intru acestea in mantuire si in fericire . ca zice marele Vasile : in trei afundari si in trei chemari , taina botezului se savarseste , ca si chipul mortii lui sa se inchipuiasca si cu predanisirea cunostintei de Dumnezeu sa ne luminam la suflet cei ce ne botezam . inseamna insa ca precum zicem ca botezul apusenilor este eretic si neprimit , [b]pentru cele ce s-au zis , asa se cade si noi dreptslavitorii sa luam aminte bine la al nostru a nu se face in ligheanuri si in covatele intru care abia se afunda parte din picioarele copiilor ce se boteaza . pentru aceasta , de vreme ce mustram pe apuseni ca au stricat apostolescul botez , apoi se cade si noi dreptslavitorii sa luam aminte bine la al nostru , a nu se face in ligheanuri sau scafe , in care abia sa se afunde o particica din picioarele pruncilor si se varsa sfanta apa . pentru aceasta se cuvine , de vreme ce mustram pe latini sa pazim pe al nostru botez neprimejduit si neprihanit [b]. si dupa aceasta precum si pentru toate celelalte purtare de grija si datorie sta asupra pastorilor sufletelor , noi insa facem lucrul pandarului , si strigam dand stire . iar el sa ia aminte de datoriile lorusi ca unii ce au a da si cuvant .



offf , vsovi de ce interpretezi numai dupa mintea ta cea oarba textele sfinte si nu vrei sa accepti ceea ce nu iti convine din cauza patimilor mintii tale si judecarilor absurde pe care le faci ? de ce ma faci sa repet la nesfarsit aceleasi cuvinte odata ce si tu puteai foarte bine sa le citesti cu atentie si cu inima deschisa si sa le intelegi fara sa mai trebuiasca nici o explicatie ... citeste cu atentie si accepta si tu odata ca nu ai dreptate si te smereste si tu macar odata , caci se vede de la o posta ca vrei sa fie numai cum crezi tu , chiar si daca glasuiesti in contra sfintilor parinti ... citeste si vezi :

1. in primul rand ca numai prin afundare se inchipuie in botez moartea si pogorarea la iad a Domnului , iar prin stropire nu se inchipuiesc acestea :

" osebit intr-acea de tot acoperire ce prin apa s-a luat spre inchipuirea mortii . si a ingroparii celui pururea vecuitor "

" se savarsesc intru el , mormant , si omorare , si inviere si viata . si toate acestea in apa , omul cel vechi se ingroapa , si afundandu-se jos se ascunde tot de odata . apoi iarasi iesind noi , cel nou se ridica iarasi " ... " si a ne boteza si a ne afunda , apoi iarasi a iesi din apa . este nchipuirea pogorarii lui in iad , si iesirii de acolo "

2. apoi ca este de neaparata nevoie de a se inchipui moartea Domnului in sfantul botez iarasi citeste :

" dar ce aduc spre marturie pe parintii nostri cei vechi catre intarirea neapararii afundarilor celor intru botez ? "

" deci de vreme ce cele trei afundari si iesiri sunt de nevoie intru botez , pentru a se inchipui prin ele moartea cea de trei zile si de trei nopti si ingroparea , si invierea Mantuitorului , cu care se da de la Dumnezeu oamenilor mantuirea , si lasarea pacatelor , si impacarea cu Dumnezeu ; apoi dar stropirea apusenilor lipsita fiind de afundari si de scoateri , prin urmare este lipsita si de inchipuirea mortii celei de trei zile si de trei nopti si a ingroparii si a invierii domnului . iar daca de acestea aratat este si marturisit , ca este lipsita si de tot darul si sfintenia si lasarea pacatelor . iar de se impotrivesc latinii zicand ca stropirea lor prin cele trei chemari ale sfintei treimi este datatoare de sfintenie si de dar , inata-se , ca botezul nu se savarseste prin singure chemarile cele ale sfintei treimi , ci are trebuinta neaparat de inchipuirea mortii si a ingroparii si a invierii Domnului . ca nici singura credinta cea in treime mantuieste pe cel ce se boteaza , ci impreuna cu dansa de nevoie este si credinta cea intru moartea lui Hristos si asa prin amandoua intru acestea in mantuire si in fericire "

" zice [u]marele Vasile : in trei afundari si in trei chemari , taina botezului se savarseste , ca si chipul mortii lui sa se inchipuiasca si cu predanisirea cunostintei de Dumnezeu sa ne luminam la suflet cei ce ne botezam "

" botezul apusenilor este eretic si neprimit , pentru cele ce s-au zis , asa se cade si noi dreptslavitorii sa luam aminte bine la al nostru a nu se face in ligheanuri si in covatele intru care abia se afunda parte din picioarele copiilor ce se boteaza . pentru aceasta , de vreme ce mustram pe apuseni ca au stricat apostolescul botez , apoi se cade si noi dreptslavitorii sa luam aminte bine la al nostru , a nu se face in ligheanuri sau scafe , in care abia sa se afunde o particica din picioarele pruncilor "

" pentru aceasta se cuvine , de vreme ce mustram pe latini sa pazim pe al nostru botez neprimejduit si neprihanit "