Eu cred ca nu ar trebui sa izgonim pe cei de alte confesiuni de pe acest forum ortodox, care si asa nu are prea multi vizitatori. De asemenea cred ca ar fi bine sa dam dovada de bunavointa pentru a infiripa un dialog. Una este ce vorbim noi, niste credinciosi de rand, alta este cand o fac ierarhii sau teologii "oficiali" ai ortodoxiei. Sunt convins ca multi crestini - fie ei ortodocsi sau catolici - adera la o confesiune sau alta fara sa cunoasca prea bine de ce. De regula pentru ca s-au nascut asa. Iar cine este deja "membru", cauta apoi sa-si justifice alegerea sa.
Ar fi foarte frumos daca am incerca ceva diferit. Sa nu credem ca doar printre "ceilalti" sunt persoane care urmeaza orbeste o ideologie, fara o cercetare a adevarului. Astfel de oameni sunt peste tot. Pe vremea cand faceam facultatea de teologie am intalnit astfel de specimene, inculte dpdv dogmatic, dar gata sa reprime fara cracnire pe oricine nu credea ca ei. Este foarte trist cand astfel de "caini credinciosi" ajung sa ocupe o pozitie in randul slujitorilor bisericesti. Desi in aparenta isi fac bine datoria, de multe ori fac deservicii Bisericii pentru ca nu sunt animati de spiritul Evangheliei lui Hristos.
Ortodoxia pune mare pret pe adevar, de aceea cred ca mult mai bine decat sa folosim un ton dur si plictisitor (nesfarsite citate ale unor parinti), ar fi sa prezentam acest adevar celor de alta confesiune, sa nu ne temem de "concurenta", de lupta de idei. Numai asa putem schimba pe cineva, dandu-i la randul nostru posibilitatea de a ne schimba. Cine este intemeiat in dreapta credinta capata in mod natural o imunitate fata de eresuri, acestea aparandu-i cu claritate ca fiind gresite. Poate ca nu e ceva recomandabil credinciosilor obisnuiti, dar, sa fim sinceri, cine viziteaza forumurile de pe net are de obicei cunostinte si interes peste medie.
Ma gandesc sa deschid niste topic-uri noi in sectiunea legata de Biserica Romano-Catolica. Este poate util pentru un catolic care viziteaza acest forum sa cunoasca punctul de vedere ortodox, argumentat, nu un sir lung de anateme, care de multe ori il sperie si il arunca si mai mult in bratele papalitatii, care-i adoarme constiinta si-i "daruieste" linistea cu ideea nebiblica a comuniunii cu "urmasul Sf. Petru", "Vicarius Filii Dei", comuniune care-i garanteaza mantuirea (in sensul ortodoxiei credintei).
|