Veilur,poate pentru mine nu as fugi de suferinta,sunt obisnuita cu ea,dar pe copilul meu nu l-as putea obliga sa o suporte,fiindca atata timp cat depinde de mine,eu nu-i voi asterne calea de suferinta pentru ca aceasta reprezinta calea spre mantuire,aceasta mantuire sa si-o caute cand va fi major,pana atunci eu voi incerca sa-i daruiesc o viata de copil.Si nici un copil nu merita o viata alaturi de un inconstient betiv,care se gandeste numai la el.
|