Citat:
|
În prealabil postat de Z.Lidia
Daca cineva crede ca ispiteste, purtand pantaloni, sotul meu imi spune ca arat mai sexy in fusta.
Apoi, dintre acei tineri vopsiti, la moda, cufundati in betie, petreceri sau altele, Dumnezeu stie cum se trezeste constiinta si ajung poate mai repede ca noi in Rai. Sa nu-i JUDECAM, ca Dumnezeu ii asteapta si pe ei. Sa nu ne punem fusta si baticul si sa spunem: multumesc, Doamne, ca nu sunt ca ceilalti! Ca am aflat ca lui Dumnezeu nu-I place asta.
Nu putem sti de ce sunt in stare oamenii, judecand dupa haine.
Daca am intrat in biserica, pentru ca simteam nevoia sa ma rog, imbracata in pantaloni, direct de la serviciu, dupa multe ore petrecute pe-acolo, si s-a gasit cineva sa imi spuna ca fac cel mai mare pacat!!- nu mi se mai pare ok.
Daca gasea pe vreunul din cei vopsiti, care deschid sfiosi usa bisericii, cautand mangaiere, apropiere de Dumnezeu, si nici macar nu stiu ca ar trebui sa nu poarte pantaloni acolo, si i se spunea ca nu mai are scapare, pentru ca a intrat asa in biserica, nu facea mai mult rau?
Eu nu am avut parinti apropiati de biserica, nu am fost bisericoasa pana dupa 18 ani, si ii inteleg pe aceia pentru care asemenea transformare si revenire la credinta nu e usoara. Si cei din biserica nu fac lucrurile mai usoare.
|
ai mare dreptate cand zici ca unii din biserica nu fac lucrurile mai usoare in astfel de situatii pe care tu le prezentai.
pot da si un exemplu ca sa sustin afirmatia. prietena mea cea mai buna, care desi are un suflet f bun si face fapte bune, mai si greseste, ca noi toti de altfel.cel mai mare pacat e ca locuieste impreuna cu prietenul ei, desi nu sunt casatoriti, evident. in postul ce tocmai s- a incheiat a tinut neaparat sa mearga sa se marturiseasca desi nu facuse asta de f mult timp. am mers cu ea, si pt ca nu am gasit parintele care ii era recomandat, a mers la un parinte ce avea atunci program de spovedanie. si cand a auzit ca sta cu prietenul ei a inceput sa tipe la ea,sa i spuna ca nu o impartaseste si sa i spuna cuvinte dure incat saraca a iesit plangand din sf biserica, si nu si plangea pacatele, ci plangea din cauza modului in care a fost tratata. ea e constienta ca greseste si ca face un mare pacat,dar cred ca ii era mult mai de folos anumite sfaturi.
acum stau si ma gandesc cum as putea sa o mai apropii de un duhovnic, cum ar putea ea sa se apropie mai mult de sf biserica cand a fost tratata ca cea mai mare pacatoasa. in loc sa fie ajutata sa nu mai pacatuiasca a fost pur si simplu data la o parte. si imi pare f rau ca e o fata f buna, cu un suflet f mare.
voi ce credeti? ce e de facut in situatia asta? ma gandesc ca sunt multi tineri nu doar prietena mea care a trecut prin asa ceva.