Citand 7th_Brigade_TzHL
Citat:
Iov 41
12. Cat despre leviatan, voi vorbi despre mãdularele lui si despre tãria lui si despre frumoasa lui intocmire.
13. Cine a ridicat pulpana din fatã a vesmantului lui si cine poate pãtrunde in cãptuseala armurei lui?
14. Cine a deschis vreodatã portile gurii lui? Zimtii lui sunt ingrozitori!
15. Spinarea lui este ca un sirag de scuturi, pe care le-ai fi intãrit si pecetluit puternic.
16. Ele sunt stranse unul intr-altul atat de tare, cã nici vantul nu pãtrunde printre ele.
17. Fiecare e lipit de cel de langã el si se tin asa si nu se mai despart.
18. Din strãnutul lui scapãrã luminã si ochii lui sunt rosii ca pleoapele zorilor.
19. Din gura lui ies parcã niste torte aprinse si izbucnesc valuri de scantei.
20. Din nãrile lui iese fum, ca dintr-o cãldare pusã la foc si care fierbe.
21. Rãsuflarea lui este de cãrbuni aprinsi si din gura lui tasnesc flãcãri.
22. Puterea lui e adunatã in grumazul lui si inaintea lui tasneste groaza.
23. Carnea lui e indesatã; oricat ai apãsa in ea nu se lasã.
24. Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra rasnitei, cea de dedesubt.
25. De mãretia lui se tem si valurile; valurile mãrii se dau inapoi din fata lui.
26. Sã-l atingi cu sabia nu folosesti nimic; nici cu lancea, nici cu sãgeata, nici cu toporul.
27. Fierul pentru pielea lui este ca paiul, iar arama ca lemnul putred.
28. Sãgeata nu-l pune pe fugã si pietrele din prastie cad pe el ca niste pleavã.
29. O sãgeatã pentru el este un pai in vant si isi bate joc de vajaitul unei lãnci ce zboarã.
30. Sub pantecele lui sunt niste solzi ascutiti; cand dã prin noroi, pare cã dã cu grapa.
31. Cand se afundã, apa fierbe ca intr-o cãldare; el preface marea intr-un cazan de fiert mirodenii.
32. El lasã in urmã o darã luminoasã si adancul pare un cap cu plete albe.
33. Pe pãmant el nu-si aflã perechea si e fãcut sã nu cunoascã frica.
34. El se uitã de sus la toti cati sunt puternici si este impãrat peste toate fiarele sãlbatice".
|
Foarte interesant, frate 7th_Brigade_TzHL.
Ceea ce ai citat din Cartea dreptului Iov arata ca dinozaurii au fost contemporani oamenilor, neavand o vechime mai mare decat vechimea omului pe pamant: 5000 de ani.
Si imi mai sugereaza ceva: greoaiele reptile au disparut de pe fata pamantului nu din cauza cine stie carui asteroid a carui traiectorie cereasca s-a intersectat cu aceea a pamantului, ci in cursul Potopului biblic, deoarece o ditamai reptila, daca ar fi fost luata pe arca lui Noe, prin greutatea ei ar fi dezechilibrat-o imediat si ar fi scufundat-o in adancu apelor potopului.
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi, pacatosii!