19. MASURI ORTODOXE DE COMBATERE A EREZIEI ECUMENISTE
Ca masuri de combatere a ereziei ecumeniste, propunem:
- rugaciuni pentru comunitate si ierarhie, pentru ca Dumnezeu sa le lumineze mintea si sa le dea curaj sa marturiseasca dreapta credinta ortodoxa;
- post;
- pastrarea cartilor de cult si a scrierilor duhovnicesti in editii autentice necenzurate;
- propovaduirea dreptei credinte din generatie in generatie;
- atentionarea tuturor fratilor ortodocsi cu privire la erezia ecumenista, care cuprinde tot mai multi clerici si ierarhi;
- sustinerea misiunii antiecumeniste prin raspandirea lucrarilor ortodoxe care combat erezia.
Masuri pentru intarirea misiunii ortodoxe in cadrul Bisericii.
Traim intr-o societate din ce in ce mai informatizata. Noul context de viata cere Bisericii si crestinilor in general sa-si adapteze metodele misionare si de aparare a credintei, prin folosirea tot mai intensa a sistemelor de calcul.
In vechime cartile se copiau de mana pe pergamente costisitoare si usor perisabile; mai tarziu a inceput sa se foloseasca hartia. Odata cu aparitia si raspandirea tiparului munca copistilor s-a usurat.
Este de asteptat ca astazi, in era calculatoarelor, acestea sa fie folosite pentru realizarea, stocarea si transmiterea scrierilor duhovnicesti, patristice si teologice.
Ca si in trecut, si astazi, calugarii sunt in fruntea acestor activitati misionare de raspandire a scrierilor duhovnicesti si patristice. Astazi ei nu mai copiaza de mana si nici nu se mai rezuma la folosirea tiparului, ci propun folosirea pe scara larga a sistemelor informatice, atunci cand se refera la raspandirea scrierilor duhovnicesti si patristice.
Din pacate, administratia bisericeasca a ramas mult in urma cu folosirea sistemelor informatice in activitatea misionara, pe de o parte din lipsa pregatirii de specialitate, iar pe de alta parte datorita scaderii zelului misionar. Mai mult, vedem ca este preocupata cu precadere de interese financiare decat misionare, atunci când ingradeste dreptul la editarea190 si difuzarea de carte religioasa.
Biserica trebuie sa se ingrijeasca cu prioritate de apararea adevarului de credinta si nicidecum de apararea monopolului privind editarea si difuzarea de carte.
Cine trebuie sa faca misiune?
In primul rand clericii si calugarii, dar nu numai ei, ci toti crestinii sunt datori sa faca misiune.
Sf. Ioan Gura de Aur spune ca cea mai mare bogatie pe care un parinte o poate lasa copiilor, este credinta, dreapta credinta. Nu vilele, nu terenurile, nu masinile, nu apartamentele, nu luxul, ci credinta. Aceasta este adevarata comoara.
De aceea, fiecare crestin este dator sa faca misiune cu copiii, cu rudele, cu prietenii si cu toti semenii. O carte nu poti sa o dai in acelasi timp mai multor persoane, in schimb un fisier cu o scriere duhovniceasca poti sa-l dai pe discheta la cate persoane vrei. Iata unul din marele avantaje ale informaticii!
Vom incerca sa schitam in cateva cuvinte un plan de misiune care sa reprezinte un ghid pentru fiecare crestin ortodox.
Exista, credem, mii de crestini care folosesc zilnic sisteme informatice (calculatoare) acasa sau la servici, dar care nu s-au gandit niciodata ca pot fi de folos si altora, adica Bisericii. Un sfat bun, o carte oferita reprezinta o fapta de milostenie. Nu putem oferi zilnic carti, in schimb mult mai usor este sa oferim cate o discheta care sa aiba stocata o carte duhovniceasca in format digital.
Intr-adevar, este mai usor, dar de unde sa luam cartea in format digital? O posibilitate ar fi internetul. Dar si pentru aceasta trebuie sa fie cineva care sa le puna pe un site.
Ce-i de facut in aceasta situatie? Raspunsul ar fi sa ne hotaram sa le facem chiar noi. Cum? Vom vedea in cele ce urmeaza. Ca resurse tehnice se pot folosi:
- hardware: copiatoare, imprimante, scanere, calculatoare, inscriptoare de CD-uri, retele;
- software: procesoare de text, OCR, procesoare de sunet, arhivatoare, aplicatii pentru prelucrat imagini, editoare html;
- servicii: browsere web pentru informare, email pentru transmiterea de mesaje, chat pentru comunicatii.
Ca activitati misionare putem aminti:
- scanarea de texte (carti duhovnicesti sau de istorie),
- scanarea de imagini,
- OCR (recunoasterea de texte),
- redactarea de scrieri duhovnicesti,
- inregistrari audio (predici, conferinte, convorbiri),
- prelucrare de arhivare audio,
- arhivare pe CD-uri de texte, imagini, fisiere audio,
- traducere de texte,
- distribuirea de texte duhovnicesti, carti, imagini, fisiere audio pe CD-uri, prin email sau prin web,
- participarea pe forumurile de discutii ortodoxe,
- crearea de site-uri de informare,
- crearea de arhive personale cu resurse duhovnicesti (carti, imagini, predici, dictionare etc.). Si lista poate continua.
Parintii sa-si indrume copiii spre activitati creatoare si educative. Sa-i puna sa scrie texte duhovnicesti sau chiar povesti frumoase educative, pe care sa le ofere altor copii. Si asa sa-i invete de mici sa fie milostivi si misionari.
Informatia trebuie raspandita dupa pilda semanatorului.191 Pentru a combate efectele sincretismului trebuie sa ne informam semenii prin toate mijloacele posibile, inclusiv prin email si internet.
Centralismul impus de Sf Sinod nu face decat rau, pentru ca ignora contextul in care traim. De ce spunem aceasta? Pentru ca raul se raspandeste de la sine si fara aprobare, in timp ce savarsirea binelui, a misiunii, este ingradita si limitata.
Mai mult, intr-o structura ierarhizata este suficient sa controlezi un nivel pentru ca sa compromiti intreaga activitate a structurii respective. Pe cand intr-o structura descentralizata, de tip "retea", sabotarea si compromiterea unei parti nu intrerupe si nici nu compromite activitatea structurii respective.
Biserica Ortodoxa este organizata sinodal, adica este de tip retea, pe cand Biserica Romano-catolica este centralizata in jurul papei si a Vaticanului. De aceea dusmanii catolicismului se lupta de veacuri sa castige pe papa si Vaticanul ca sa poata distruge Biserica Catolica.
Cu Biserica Ortodoxa, dusmanii crestinismului au mai mult de luptat pentru ca, chiar de castiga o parte din ierarhie pentru erezia ecumenista sau pentru alte erezii, Biserica nu-i compromisa total si marturisirea adevarului se poate face mai departe.
Sa revenim. Fiecare credincios trebuie sa se straduiasca sa participe la activitatea misionara a Bisericii prin folosirea resurselor pe care le are la indemana. Cu un efort mic, dar constant, s-ar putea obtine rezultate deosebite.
Trebuie doar curaj, incredere si bunavointa, imi aduc aminte de pilda stapanului care a tocmit muncitori la via sa.192 A iesit in ceasul al unsprezecelea si a gasit pe unii stand fara lucru si i-a întrebat: De ce stati? Si i-au raspuns: Pentru ca nu ne-a tocmit nimeni.
Cunosc multi crestini buni pe care nu i-a tocmit nimeni, pe care nu i-a solicitat nimeni. Si sunt mult mai multi pe care nu-i stiu. Catre unii ca acestia ma adresez.
Veniti in ogorul Domnului, lucrati pentru Dumnezeu, ajutati-va semenii si ce va fi cu dreptate Domnul va va darui!
Sa ne amintim ca uniti putem face mai mult si mai bine decat singuri, caci zice Mantuitorul: Unde sunt doi sau trei adunati in numele Meu, acolo sunt si Eu. Si iarasi: de se vor uni doi sau trei sa ceara ceva in numele Meu, se va da lor.
190. Vezi si Hotararea nr. 2533/2003, pct. V, a Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, publicata in revista Candela Moldovei nr. 7-8/2003.
191. Matei 13, 3-23.
192. Matei 20, 1-16.
ANEXA 1
Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane
din data de 11 martie 1937193
Biserica osandeste francmasoneria ca doctrina, ca organizatie si ca metoda de lucru oculta si in special pentru urmatoarele motive:
1. Francmasoneria invata pe adeptii ei sa renunte la orice credinta si adevar revelat de Dumnezeu, indemnandu-i sa admita numai ceea ce descopera cu ratiunea lor. Ea propaga astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului, ale carui invataturi sunt revelate de Dumnezeu. Vanand pe cat mai multi intelectuali sa si-i faca membri si obisnuindu-i pe acestia sa renunte la credinta crestina, francmasoneria ii rupe de Biserica si, avand in vedere influenta insemnata ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta sa se intinda asupra unor cercuri tot mai largi, in fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie sa raspunda cu contrapropaganda.
2. Francmasoneria propaga o conceptie despre lume panteist - naturalista, reproband ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoana deosebita, destinat nemuririi.
3. Din rationalismul sau, francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laica, un invatamant laic, reproband orice principiu moral heteronom si orice educatie ce rezulta din credinta religioasa si din destinatia omului la o viata spirituala eterna. Materialismul si oportunismul cel mai cras, in toate actiunile omului, este concluzia necesara din premisele francmasoneriei.
Francmasoneria ii considera pe evrei superiori crestinilor.
4. In lojile francmasone se aduna la un loc evreii si crestinii, si francmasoneria sustine ca numai cei ce se aduna in lojile ei cunosc adevarul si se inalta deasupra celorlalti oameni. Aceasta inseamna ca crestinismul nu da un avantaj in ce priveste cunoasterea adevarului si dobandirea mantuirii membrilor sai. Biserica nu poate privi impasibila cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos sa fie considerati intr-o situatie superioara crestinilor, din punct de vedere al cunoasterii adevarurilor celor mai inalte si al mantuirii.
Francmasoneria vrea sa se substituie crestinismului.
5. Francmasoneria practica un cult asemanator celui al misterelor precrestine. Chiar daca unii dintre adeptii ei nu dau nici o insemnatate acestui cult se vor gasi multe spirite mai naive asupra carora acest cult sa exercite forta quasi-religioasa. In orice caz, prin acest cult francmasoneria vrea sa se substituie oricarei alte religii, deci si crestinismului.
In afara de motivele acestea de ordin religios, Biserica mai are in considerare si motive de ordin social cand intreprinde actiunea sa contra francmasoneriei.
Francmasoneria submineaza ordinea sociala.
6. Francmasoneria este un ferment de continua si subversiva subminare a ordinii sociale prin aceea ca isi face din functionarii statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autoritati pamantesti decat acelea care reprezinta ordinea stabilita vizibil, ii face unelte in mana unor factori nestiuti inca nici de ei, avand sa lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. Este o lupta nesincera, pe la spate; niciodata nu exista o siguranta in viata statului si in ordinea stabilita. Este o lupta ce ia in sprijinul ei minciuna si intunericul, impotriva juramantului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat statului ei dau juramant paganesc.194
7. Francmasoneria lupta impotriva legii naturale voite de Dumnezeu, conform careia omenirea e compusa din natiuni. Biserica ortodoxa care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat sa-si mentina fiinta primejduita de asupritori, nu admite aceasta lupta pentru exterminarea varietatii spirituale din sanul omenirii.
Masurile ce se impun:
Iar ca masurile cele mai eficace pe care Biserica intelege sa le ia impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinii social-morale si al natiunii, sunt urmatoarele:
1. O actiune publicistica si orala de demascare a scopurilor si a activitatii nefaste a acestei organizatii.
2. Indemnarea intelectualilor romani care dovedesc a face parte din loji, sa le paraseasca, in caz contrar, Fratia Ortodoxa Romana extinsa pe toata tara va indemna sa izoleze pe cei ce prefera sa ramana in loji.
Biserica le va refuza la moarte slujba inmormantarii, in caz ca pana atunci ne se caiesc. De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.
3. Preotimea va invata poporul ce scopuri urmareste acela care e francmason si-l va sfatui sa se fereasca si sa nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.
4. Sfantul Sinod si toate corporatiile bisericesti si asociatiile religioase staruie pe langa poporul roman si corpurile legiuitoare sa aduca o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte, in caz ca guvernul nu o va face, Sfantul Sinod se va ingriji sa fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentara.
Hotararea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane195
din data de 11 martie 1937
193 Referitor la aceasta pozitie vezi si la Nicolae Balan, mitropolitul Ardealului in Studii asupra francmasoneriei, citat partial de Radu Theodoru, Nazismul sionist, Ed. Alma Tip, 1997, p. 59. Se poate consulta si Mitropolitul Irineu Mihalcescu, Teologia luptatoare, Bucuresti, 1941, reeditata de Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1994.
194 Afirmatiile de la punctul 6 sunt confirmate si de informatiile culese de Serviciul Secret din acea vreme. Vezi la N. D. Stanescu, Intamplari si oameni din Senciciul Secret, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 2002, p. 231-243.
195 Aceasta Hotarare a fost publicata si in ziarul Miscarea, anul III, nr. 1 (22), 25 decembrie 1993 - 15 ianuarie 1994, p. 5.
|