[Iorest]

În prealabil postat de CristianR

Chiar în Vinerea Mare am auzit un tânăr diacon spunând că nu doar ziua respectivă, ci și sâmbăta care urma este post total, fiind singura sâmbătă aliturgică din anul bisericesc, în care se poate, prin urmare, ajuna. Deci îndemn la post aspru, de două zile – pentru cine poate.

Frumos spus, eu am ținut aspru Vinerea, dar sâmbătă am mâncat ușor o singură masă în zi, problema e că am băut apă după ora 18 fiindu-mi sete de la o varză fiartă care era prea sărată și iată că episcopul ne-a spus că dacă s-a băut apă sau mâncat după ora 18 să nu ne împărtășim.

Frumos am mai învățat ceva pe pielea mea, deși împărtășania a fost în jurul orei 4 dimineața.

În prealabil postat de CristianR

Trebuie totuși să admitem că cei cărora li se adresează preotul sunt pe diferite trepte ale practicii creștine și nu este înțelept să-i îndemni la "hrană tare" pe toți deopotrivă. Cel pe care duhul său (auzind glasul Duhului Sfânt) îl cheamă mai sus, va căuta și, întrebând, va afla calea pe care poate să urce. Fie ascultând cu atenție ce se citește în biserică, atunci când sunt menționați marii nevoitori, fie întrebând duhovnicul, ori din lecturi duhovnicești.

Problema era alta, nu ni se spune care e borna, sau învățătura fixată, statornicită de Sfinții Părinți, se poate prezenta uite așa postesc Sfinții Părinți, călugării, preoții, soțiile de preoți, dar de aici există variații în funcție de situație.

Ca și cum dezlegarea, înlesnirea postului e noua norma, cum nici bolnavul, nici elementul mai slăbicios nu e norma în niciun mediu, că doar nu e repetentul clasei modelul, atunci n-ar trebui să se statornicească dezlegarea.

Mulți sunt slabi fiindcă s-au făcut ei slabi și-au căutat subterfugii să-și prelungească starea de confort și în timp le-au slăbit puterile sufletești.

Din ce văd eu noua normă e postul cu ulei, că așa postește toată lumea, postul cu multă mâncare vegetală, un fel de umplere cu ea, postul de 2 săptămâni la început și la sfârșit, mâncat brânză, ciocolată, înghețată, în post.

Eventual postul cu apă în care 3-4 litri suplinesc în stomac golul mâncării, postul cu somn, ca să nu simți greutatea zilei.

În prealabil postat de CristianR

Caracteristic Ortodoxiei este că nu are o practică unitară, o normă căreia trebuie să se conformeze toată lumea.

Nu știu dacă e așa, există niște standarde în textele de slujbă, erminia iconografică, orele de slujire.

Văd și eu că la unele parohii ține slujba de înviere până la 1:30 -2 la altele la ora 4 abia se începe împărtășirea și mai durează 30 de minute până se împărtășesc aproape toți.

Dar nu știu unii fac slujbe la mișto, pe repede înainte, la unii începe utrenia la 8:45, la alții la 9, la alții la 8:00 în oraș mă refer, parcă e prea răsfirată treaba.

În prealabil postat de CristianR

Este un spațiu al libertății de alegere a fiecăruia, fără a obliga ori condamna pe cineva. Însă invitațiile la urcușul duhovnicesc se găsesc pretutindeni în textele liturgice.

Problema e că dacă eu vreau să iau informație de bază, de fundament, nu găsesc pe nicăieri decât edulcorare a postului și mentalitate de tipul

-lasă că nu ai tu atâtea păcate să postești atât
-nu e păcat ce intră pe gură ci ce iese
- nu posti că ești prea tânăr
-nu posti acum că ai familie de hrănit, poate la bătrânețe.
- la bătrânețe deja ești prea bătrân gata, iei pastile nu mai posti

Când să postești dacă în adolescență ești prea tânăr, în studenție ai de învățat, în post studenție ai de muncit și te-ai căsătorit, și la bătrânețe te pastilezi pt tot felul de afecțiuni.

În prealabil postat de CristianR

Cred că ce le lipsea fariseilor, zădărnicind strădania lor de a împlini poruncile Legii, era iubirea – atât față de Dumnezeu (pe care credeau că o au), cât și față de aproapele (fără de care prima este doar închipuire).

Eu cred că noi trebuie să depășim fariseii, ateii vegani, budiștii altfel vom sfârși și noi tot pe unde sunt ei, fiindcă ei au învățătura greșită, dar ca mijloace se nevoiesc mai mult decât un om comod.

În prealabil postat de CristianR

Nu cred că la Judecată Hristos va compara nevoințele noastre cu cele ale celor menționați de tine, răsplătindu-i cu Împărăția doar pe cei care au depășit performanțele ascetice ale acelora. Dar cred că se va uita la roadele duhovnicești – de dragoste, bunătate, smerenie, îngăduință, iertare, milă, pace ș.cl. – care, cu ajutorul acestor nevoințe sau în lipsa lor, s-au produs în inimile noastre.

Păi și cum poți tu să ai de ex roade, dacă nu poți răbda o foame mică acolo pt Hristos, dacă nu poți să renunți la o mâncare care-ți distruge viața, mulți sunt tot mai grași.

În prealabil postat de CristianR

Nevoințele ascetice pot fi o cale foarte utilă pentru tine, ajutându-te să crești, dar pentru altul ar putea să fie descurajante, pricină de sminteală ori chiar să le practice greșit ("Tipic, tipic, și la inimă nimic"). Parafrazându-l pe Sf. Pavel, cel care se nevoiește să nu-l osândească pe cel care nu se nevoiește; și viceversa.

Până la urmă postul de carne e aproape 8 săptămâni - 1. a lăsatului sec de carne + 6 săptămâni + săptămâna patimilor.

În prealabil postat de CristianR

Să ne amintim și chemarea la bucuria și ospățul Învierii adresată de Sf. Ioan Gură de Aur către toți (de la cei care s-au nevoit mult, până la cei care nu s-au nevoit deloc), la Utrenia Învierii. Dacă Hristos vrea să-l răsplătească și pe cel care a lucrat doar unul din cele douăsprezece ceasuri ale zilei, este ca să ne arate că mântuirea este darul Lui absolut, dăruit din dragoste, pe care nevoințele noastre, oricât de mari, nu sunt capabile să-l câștige, pentru că nu este din lumea asta, asupra căreia se exercită aceste nevoințe.

Este unul dintre multele paradoxuri ale credinței noastre, dar fără a minimaliza rostul ascezei, căci fără cruce nu există înviere.

Asta e adevărat, dar ce se va spune despre comoditate, auto-menajare, viclenie în a învârti citate care par să desființeze rostul postului.

Repet de unde știu că unii nu au ajuns bolnavi tocmai în lipsa postului, din cauza nesațiului.