[Seraphim7]

Mai fac o actualizare la progresul meu de reîntoarcere la Ortodoxie, acesta nu este mereu unul conștient,ci mai degrabă o lucrare a lui Dumnezeu.

Căderea a fost bruscă, însă urcarea este anevoioasă.

Aceasta postare probabil ar fi mai potrivită în topicul pe care l-am făcut în legătură cu Vise,vedenii, subconștient, însă dat fiind faptul ca are legătură directă cu Ortodoxia am decis că este mai potrivit aici.

Țin minte că mereu in luptele mele,mai ales atunci când aveam “paralizie in somn” atacuri demonice concrete,sau vise in care iarăși demonii erau în asalt erau de fiecare dată anumite intervenții ale lui Dumnezeu.

Acuma eu nu insinuez că toate acestea erau de natură spirituală, însă chiar și dacă le punem in categoria subconștient,ele tot în categoria experiențe religioase ar intra, așa că le pun și eu pe toate acestea în experiențe duhovnicești.

Cel mai adesea atunci când eram total înafara credinței în Dumnezeu ajutorul era subtil, fără încărcătură religioasă sau simbolică spirituală.

Însă îl simțeam dar nu îl puteam accepta.

Pe măsură ce am revenit în credință, așa cum am menționat și în alte topicuri precum cel “De la satanism la Iudaism “,nu a fost o întoarcere la Hristos,ci una la Dumnezeu Tatăl, adică cel prezent mai degrabă în Iudaism și Vechiul Testament, cât și în Islam.

După ce am ajuns in această ipostază am impresia că în anumite stări sau lupte,precum paralizie in somn sau anumite vise semilucide rosteam Tatăl Nostru.

Adică mesajul lui Dumnezeu și lucrarea sufletului meu sau a subconștientului lucra în paralel cu evoluția mea conștiința și percepția mea asupra lui Dumnezeu.

Eu mereu mă aruncam in tot felul de credințe și practici spirituale,de la mantre,la păgânism,magie, satanism,dua islamică etc.

Însă în momentul în care intram in anumite stări unde subconștientul prelua controlul automat intervenea nu doar Satan ci și Dumnezeu.

Ei bine dupa aceea am inceput cu greu să-l accept din nou pe Iisus Hristos, însă doar ca personaj mitologic,ca simbol,ca legendă, însă nu îl puteam accepta ca Om care a trăit real.

In legătură cu acestea veți putea găsi topicul “Istoricitatea lui Iisus și formarea creștinismului”,acolo până la urmă am studiat și m-am convins oarecum că există dovezi în legătură cu existența fizică a lui Iisus pe pământ .

Ei bine,am văzut că Iisus Hristos a fost un Om care a trăit real pe Pământ,dar totuși de aici până la a fi Dumnezeu este destul de mult.

Și am început să studiez mai degrabă religii care îl acceptau pe Iisus că Om,că profet, însă nu că Dumnezeu, întrucât și eu credeam că Dumnezeu este unic, și nu poate fi divizat sau încarnat.

Aici am aprofundat Martorii lui Iehova și Islamul,care îl acceptă totuși pe Iisus, însă nu că fiind Dumnezeu.

In aceasta perioadă am avut extrem de multe intervenții ale lui Iisus, despre multe am mai vorbit în alte topicuri, printre care pot menționa și un vis in care L-am văzut precum se descrie in Tabor, însă nu voi dezvolta aici acestea.

Esența este că în această perioadă mai ales cum atacurile se întețeau, singurul nume care îl rosteam sau îl auzeam rostit mai ales în acel context de “paralizie” era IISUS HRISTOS,când auzeam rostit acel nume eram eliberat din acea stare de groază.

Am scăpat aproape complet sau chiar complet aș putea spune de acele atacuri,abia când am avut un vis in care sângele lui Hristos a curs peste mine și m-a umplut total și o o voce satanică a urlat SÂNGELE LUI HRISTOS,dar și despre asta am vorbit în alt topic.

Ei bine,dupa ce încet, încet am reușit să accept faptul că Iisus este totuși de natură dumnezeiesca, în ultima vreme îmi tot bate la ușă Sfânta Treime.

Și nu în ultimul rând faptul că Iisus Hristos este una cu Adonai/ Hashem cel revelat în iudaism,că YHWH.

Acestea sunt momentan dilemele cu care mă confrunt in căutările mele spirituale și implicit înțelegerea Ortodoxiei,care s-au ocupat de toate lucrurile acestea.

Am in plan un topic in care incerc sa sintetizez transmiterea învățăturilor apostolilor prin părinții Bisericii până în prezent,dar așa într-un mod accesibil și adresate tuturor creștinilor.

Revenind,deci având în vedere actuala situație,a revenit iar și “potrivnicul” întrucât niciodată nu vom fi feriți de lupte și ispite și într-o tentativă de paralizie am văzut că eram mut și blocat să rostesc “In numele Tatălui,al Fiului și a Sfântului Duh”.

Adică de fiecare dată în asemenea situații eram mut și încercăm să rostesc orice intenționam in acele momente,de la Tatăl nostru,la Iisus Hristos,la acesta formulă trinitară acum.

Dar ce să vedeți dragii mei,am auzit cântându-se ceva…

“DUMNEZEU ESTE DOMNUL ȘI S-A ARĂTAT NOUĂ”

Imediat după am reușit să rostesc și formula trinitară și parcă mi-am făcut semnul Crucii.

Căutând originea acestei cântări foarte cunoscute în Biserica Ortodoxă.

Trebuie să știți că deși numărul Psalmilor este cu un număr “înapoi” la Biserica Ortodoxă, practic sunt aceiași.

Însă aceste diferențe trebuie explicate in alt topic.

Am folosit traducerea Anania:

Dumnezeu este Domnul şi S'a arătat nouă; sărbătoare rânduiţi în umbrare până la coarnele jertfelnicului .(Psalmul 117:28)

Însă ce sa vezi, dacă mă duc în celelalte traduceri,de exemplu chiar în cele ale Bisericii Catolice:

Psalmi 118:27 VBRC2020
[27] Domnul este Dumnezeu și ne luminează. Alcătuiți alaiul cu ramuri înverzite până la coarnele altarului!


Mă duc la my friend Cornilescu:

Psalmii 118:27 VDCL
[27] Domnul este Dumnezeu și ne‐a luminat. Legați jertfa cu funii până la coarnele altarului.

Zic măi ce-i cu ăștia,de ce doar in Biserică Ortodoxă este tradus “s-a arătat nouă” și în celelalte cu” ne-a luminat “.

Adică dacă nu aveam aceasta”experiență “ cu paralizia in somn” și intervenția acestei cântări nu căutăm acest pasaj,care zic eu este extrem de relevant.

Întrucât un pasaj din Vechiul Testament admite faptul că Dumnezeu s-a făcut arătat oamenilor,iar cine altul poate fi decât Iisus.

Aflu ulterior că Biserica Ortodoxă și varianta mitropolitul Bartolomeu, folosește Septuaginta,iar celelalte versiuni folosesc versiunile masoretice evreiești .

Abia aici am înțeles cum un simplu cuvânt poate schimba dinamica întregii teologii și a întregii revelații.

Deasemenea daca nu aveam aceasta “descoperire” și studiam aceste pasaje clar ziceam că este corectă varianta cu “ne-a luminat” și clar trebuie urmat textul masoretic “ și nu Septuaginta.

Însă având în vedere cele întâmplate…. Mă voi apropia mai mult de Septuaginta,traducerile ortodoxe și interpretările sfinților părinți,in legătură cu care așa cum am zis am inceput in topic.