Sf. Chiril al Alexandriei, Talcuire la Evanghelia dupa Ioan (PSB41 ) , pag. 815-816
Talcuire la versetele de la Ioan 21, 15-17
"Petru a luat-o inaintea celorlalti, nevrand sa vina cu corabia de teama sa nu intarzie, iubirea fata de Hristos fiind neasemanat de calda si vrednica de pomenit. De aceea si ajunge primul si trage mreaja. Caci era mereu un om grabit, gata sa vorbeasca si sa lucreze cu mare ravna. De aceea a si fost primul care a marturisit credinta, cand Mantuitorul i-a intrebat in partile Cezareei lui Filip: "cine zic oamenii ca sunt Eu, Fiul Omului?" (Matei 16, 13). Iar dintre ceilalti raspund: "unii Ilie, altii Ieremia sau unul dintre prooroci". Intreband Hristos iarasi: "Dar voi cine spuneti ca sunt?" Petru sare iarasi inaintea celorlalti si zice: "Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu cel viu" (Matei 16, 16). Cand ceata ostasilor, impreuna cu slujitorii iudeilor au venit sa ia pe Iisus la capetenii, toti ceilalti, parasindu-L, au fugit, dupa cum s-a scris (Matei 26, 56), dar Petru i-a taiat urechea lui Malhus. Caci socotea ca trebuie sa apere in orice chip pe Invatator, chiar daca incercarea lui nu a placut Mantuitorului. Sosit si acum mai repede decat ceilalti, Hristos il intreaba de-L iubeste mai mult decat aceia, si o repeta de trei ori. Petru raspunde afirmativ si marturiseste ca-L iubeste, declarand ca Hristos Insusi stie aceasta. Dupa fiecare marturisire, aude pe Hristos spunandu-i ca in chip diferit sa aiba grija de oile Sale, caci asa numeste oamenii in pilda.
Eu socotesc (caci spun ca trebuie sa cercetam intelesul ascuns al acestora) ca nu degeaba s-au scris acestea, si cuvantul scoate la iveala intelesul ascuns al celor de fata. Va intreba cineva: pentru care pricina Mantuitorul intreaba numai pe Simon, desi erau prezenti si ceilalti ucenici? Si ce vrea sa spuna zicand: "Paste mieluseii Mei" si celelalte? Raspundem ca dumnezeiescul Petru fusese deja chemat, impreuna cu ceilalti ucenici, sa fie Apostol al lui Dumnezeu. Dar deoarece cand s-au savarsit cele uneltite de iudei impotriva Lui, s-a intamplat caderea lui Petru (caci dumnezeiescul Petru, cuprins de o frica nestapanita, s-a lepadat de trei ori de Domnul), Hristos vindeca ceea ce a patimit Petru si ii cere de trei ori, in mod diferit, marturisirea, opunand-o acelora (lepadarilor) si aducand o indreptare a greselilor. Astfel, ceea ce a gresit prin cuvant si i-a adus vina prin simple vorbe, primeste dezlegarea in acelasi fel. Ii cere deci sa-I spuna de-L iubeste mai mult decat ceilalti. Si, intr-adevar, ca unul ce s-a bucurat de o mai mare iertare si a primit printr-o mana mai bogata iertarea pacatelor, simte pe drept cuvant in el o mai mare iubire decat ceilalti, rasplatindu-L pe Binefacator cu o iubire la culme. Desi toti ucenicii au fugit de dusmania iudeilor, care le-a produs o frica de nesuportat, si de salbaticia ostasilor, care-i amenintasera cu o moarte cruda cand au venit sa prinda pe Iisus, singur Petru a pacatuit in mod deosebit prin tagaduirea de trei ori a lui Iisus.
Deci, ca celui ce a primit o mai mare iertare decat ceilalti, i se cere sa spuna de-L iubeste mai mult, caci, dupa cuvantul Mantuitorului, cel caruia i se iarta mult, va si iubi mai mult (Luca 7, 47 ). Dar aceasta este si o pilda data Bisericilor, ca trebuie sa se ceara o intreita marturisire a lui Hristos de la cei ce s-au hotarat sa-L iubeasca venind la El prin Sfantul Botez. Iar de aici invatatorii cunosc ca nu vor putea multumi pe Arhipastorul tuturor, adica pe Hristos, de nu se vor ingriji de intarirea oilor cuvantatoare si de staruirea lor in bine.
[...] Deci, prin intreita marturisire a fericitului Petru, s-a desfiintat pacatul savarsit prin intreita tagaduire. Iar prin cuvantul Domnului: "Paste oile Mele", intelegem innoirea apostolatului dat lui, inlaturandu-se osanda greselilor adaugate si departand lipsa lui de curaj, pricinuita de slabiciunea omeneasca."
|