Pe 31 ianuarie 2011, deci acum 13 ani, s-a dus la Domnul ÎPS Bartolomeu Anania, membru al Frățiilor de Cruce în tinerețe, apropiat al unor membri ai Rugului Aprins, deținut politic, și primul Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului. Pe lângă acestea, Bartolomeu a fost și scriitor, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România și lăsând în urmă mai multe volume de poezii.
Confessio
de ÎPS Bartolomeu Anania
Doamne, tinde-Ți patrafirul
peste fața mea de lut,
sufletu-mi neghiob și slut
să-l albești cu tibișirul
când amurgu-și toarce firul
peste-un pic de gând tăcut.
Să-Ți vorbesc, ne-aud vecinii,
iar osanda e păcat;
eu stau pe-un colț plecat
și să-mi scriu povara vinii,
pe când Tu, la vremea cinii,
să-mi șoptești că m-ai iertat
Aciuiați pe-o vatră nouă
vom purcede spre nou cânt;
eu, o mână de pământ,
Tu, lumina-n strop de rouă,
migăli-vom cartea-n două:
Tu, vreo trei, eu, un cuvant.
Și-ncălțându-Te-n sandale
să pornești pe drum stelar,
într-ale slovelor chenar
eu opri-Te-voi din cale
și-n minunea vrerii Tale
Te-oi sorbi dintr-un pahar.
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa
|