Despre Mănăstirea Iviru din Sfântul Munte
Mănăstirea Iviru este printre primele 3 mănăstiri cu viața de obște construite în Sfântul Munte, urmând Mănăstirile Marea Lavră și Vatoped la sfârșitul veacului al X-lea. Înființată de iviriți, adică de georgieni, mănăstirea nu a avut un parcurs istoric ușor. După o perioadă de înflorire în care călugări georgieni veneau constant, în veacul al XIV-lea grecii au preluat mănăstirea, însă problemele au început să afeceze mănăstirea: persecuții latine, atacuri de la pirați, invazii de la catalani, și alte probleme economice au pustiit o mare parte din mănăstire. Cu ajutorul repetat al voievozilor români precum Neagoe Basarab, Radu cel Mare, Radu Mihnea, Matei Basarab, Constantin Șerban, Șerban Cantacuzino, Grigore Ghica, și Mihai Viteazul care este zugrăvit înauntru bisericii principale, mănăstirea a supraviețuit timpuri vitregi. Așadar, Mănăstirea Iviru a devenit un mare centru intelectual, cu o bibliotecă foarte bogată, primind ajutor și de la prinți georgieni în această privință. Având acum cele mai multe sfinte moaște din Muntele Athos, mâna stângă a Sfântului Ioan Gură de Aur, și faimoasa icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, „Portărița”, Mănăstirea Iviru are acum aproximativ 60 de viețuitori, printre care și ieroschimonahul Ciprian Giallouros de la Iviron, starețul Chiliei „Sfinții Arhangheli”.
Părintele Ciprian de la Iviron (Athos): Sfaturi duhovnicești pentru o căsătorie reușită
În acest episod, ne mutăm din Schitul Prodromu din Mănăstirea Marea Lavră 25 de kilometri la nord în Chilia „Sfinții Arhangheli” din Mănăstirea Iviru. Aici, ieroschimonahul Ciprian ne spune că soțul nu trebuie să moară o data, ci în fiecare zi pentru femeia sa. Astfel, ea îi va simți iubirea și va deveni supusă și devotată, știind că bărbatul nu îi cere supunere pentru el, ci pentru iubirea pe care i-o poartă, la fel cum Hristos iubește Biserica și Biserica se supune lui Hristos.