[simpllu]

”Acest scriitor ne relatează cazul unei persoane care primise "botezul" și darul vorbirii în limbi si care încuraja toată lumea să caute să caute să îl dobândească. El recunoaștea, însă, că această experiență nu fusese pregătită prin pocăință, și că nu numai că renunțase la obiceiurile sale păcătoase, dar nu simțea nici măcar nevoia de a o face.

Scriitorul în cauză concluzionează: "O cincizecime fară pocăință - o cincizecime fără Hristos - iată până unde ajung unii dintre noi astăzi... Aceștia au auzit de vorbirea în limbi, și dorind să se identifice cu această înaltă experiență, caută pe cineva care să își pună mâinile asupra lor ca să le ofere astfel o împărtășire rapidă, ușoară și fără efort a darului, fără a mai fi nevoie de Hristos și de Crucea Lui". Autorul afirmă totuși că vorbire în limbi este, fără îndoială, "prima consecința, sau confirmarea botezului cu Duhul Sfânt". (Harry Lunn, în Logos Journal, Nov-Dec, 1971, pp. 44, 47)”

(Ierom. Serafim Rose, Scrieri, pag. 714)

P.S. Nu orice mișcare cu caracter religios este în adevăr, iar aici este vorba de o gândire păgână care nu are niciun gram de adevăr.