Ce înseamnă mărturisirea credinței? Ce înseamnă a mărturisi pe Iisus în față oamenilor? Aici răspunsul e mai simplu: înseamnă a recunoaște în Dumnezeu pe creatorul universului și al oamenilor, înseamnă a-L recunoaște pe lisus Hristos drept Fiul lui Dumnezeu și Dumnezeu. Înseamnă, prin urmare, a intră într-o ordine de gândire religioasă. Înseamnă a nu ne consideră autonomi, ci dependenți de Dumnezeu, atât cu privire la începutul, cât și la sfârșitul nostru.
A-L mărturisi pe Dumnezeu și pe Iisus Hristos înseamnă a mărturisi filiația noastră divină. Înseamnă a mărturisi că suntem creați de Dumnezeu și că trăim și existăm în această ordine, în această rânduiala divină. Înseamnă a recunoaște că nu suntem autonomi, așa cum nu putem fi autonomi față de tatăl nostru cel pământesc.
Putem noi să ne lepădam de propria noastră naștere? De proprii noștri părinți? Nu putem. Nu putem fi autonomi față de ei. Putem fi autonomi față de multe alte lucruri. Putem fi creatori de artă, de cultură, de filosofie, de orice. Aici avem toată autonomia și, în sens larg, toată libertatea. Dar noi cei credincioși nu putem fi autonomi față de părinții noștri de pe pământ și, cu deosebire, nici față de Părintele nostru cel ceresc. Depindem de El, trebuie să-L mărturisim, să-L recunoaștem. Și odată cu El și pe Fiul Său, Iisus Hristos, și pe Duhul Sfânt.
La această ne cheamă de fapt cuvântul Evangheliei: să ne mărturisim dependență de Dumnezeul cel ceresc și de Fiul Său, Iisus Hristos, pe care îl acceptăm că Mântuitor și stea polară care ne orientează spre împărăția Cerurilor, prin Duhul Sfânt. Fără această dependență, recunoaștere și acceptare, nu putem fi creștini.
IPS.Antonie Plamadeala
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|